După ce şi-au clădit cu grijă, cărămidă cu cărămidă, o carieră universitară de invidiat, pentru o sumă modică de bani, au distrus totul. Pentru o clipă, care le-a întunecat mintea şi dreapta judecată, o întreagă carieră s-a dus pe râpă.
Din şefi de catedre, la acuzaţia de luare de mită, saltul a fost atât de uşor de realizat. Din păcate şi ireversibil.
Recent, ca urmare a unor informaţii operative, poliţiştii au fost anunţaţi că şeful catedrei Drept Civil al Universităţii de Studii Europene din Moldova (USEM) estorcă de la studenţi bani pentru susţinerea exmenelor de stat. În informaţie se mai declara, că Nicolae Slutu, în vârstă de 56 de ani, primeşte sume cuprinse între 4000-4500 de lei. Cadrul universitar a cerut spagă, în sumă de 1700 de lei, promiţându-i unei discipole că va susţine restanţele şi teza de licenţă cu bine. Dascălul a fost asaltat de oamenii legii în timpul transmiterii primei tranşe - 700 de lei, marcarţi cu cerneală şi praf iridiscent, înscripţionaţi „Mita”.
Acum „exigentul” profesor e cercetat în baza art.333 Cod Penal al R. Moldova „Luare de mită” şi riscă, în caz că instanţa îi va demonstra culpabilitatea, o amendă în mărime de până la 30 000 lei sau închisoare de până la 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe parcursul a 5 ani.
Un alt caz s-a prefigurat la orizont, numai că de această dată la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacologie „Nicolae Testemiţeanu” din municipiul Chişinău. Ca urmare a unui complex de acţiuni operative de investigaţie, aici oamenii legii au demascat o schemă infracţională a acţiunilor de corupere bine organizată.
Astfel, în acest „schelet” era implicată şefa de studii a catedrei de „Fiziologie”, Svetlana Lozovan, în vârstă de 40 de ani şi cîţiva profesori din cadrul instituţiei superioare de învăţământ. Suspecţii de o perioadă îndelungată de timp extorcau şi primeau bani de la studenţi pentru susţinerea examenelor, sumele variind de la 100 la 150 de euro.
Profesorii aveau o tehnică specială de acumulare frauduloasă a banilor: la finele anului doi de studii, învăţăceii urmau să susţină examenul la disciplina „Fiziologie”. Studenţi, chiar bine pregătiţi, nu treceau examenul, în cazul în care nu achitau suma cerută de dascăli, urmând să se prezinte la sesiunea suplimentară.
Veniţi a doua oară, discipolilor li se impunea o taxă obligatorie -100 euro pentru examenul în scris şi 50 euro pentru test. Banii erau primiţi chiar în biroul de serviciu. Mai mult ca atât, cei care plăteau taxa erau instruiţi asupra modului în care vor susţine acest examen, şi anume: la susţinerea examenului în scris studenţii primeau instrucţiune de a scrie orice temă de la obiectul „Fiziologie” care o cunosc, urmând ca profesoara să noteze numărul biletului numai după ce făcea cunoştinţă cu lucrarea.
La susţinerea testului lectorul, după iniţierea procesului de susţinere a restanţelor, intra în biroul unde acesta se desfăşura şi aducea studenţilor răspunsurile corespunzătoare.
Întru documentarea acţiunilor ilicite în cadrul Universităţii a fost documentată audio şi video o convorbire, în care Lozovanu Svetlana i-a explicat în scris unei studente, că pentru promovarea examenului este necesar de achitat obligatoriu suma de 150 euro.
Înainte de susţinerea examenului în biroul de serviciu, discipola i-a transmis cadrului universitar o primă tranşă -100 euro, ca urmare primind instrucţiunile privind susţinerea examenului. La cea de-a doua întâlnire, când urma să primească a doua rată - 50 de euro , profesorul universitar a şi fost documentat în flagrant. După ce au percheziţionat biroul, în sertare au mai fost depistate mijloace băneşti - 2750 euro, 300 dolari SUA şi 4500 lei, o parte din ei fiind plasaţi în plicuri, pe care erau indicate familia studentului, grupa de studii şi suma achitată.
Până în prezent pe numele lui Svetlana Lozovan au fost depuse peste cinci denunţuri, toate reclamând aceeiaşi schemă de fraudare. În acest caz a fost iniţiată o cauză penală în baza art.324, al.2 Cod Penal al RM “Corupere pasivă”. Conform legislaţiei, persoana culpabilă de comiterea acestei infracţiuni riscă până la 10 ani de puşcărie.
Faptul că funcţionarii cu mâna lungă n-au apărut astăzi şi nu la noi, demult a devenit secretul lui Polichinelle. Astăzi pentru noi este importantă nu atît biografia fenomenului, cît jaloanele combaterii ei.
Astfel, angajaţii Ministerului Afacerilor Interne continuă acţiuni de combatere a corupţiei în instituţiile de învăţământ.
Centrul de presă al MAI
23 iunie 2009