Profesia de poliţist implică asumarea mai multor responsabilităţi şi riscuri deosebite. Poliţiştii desfăşoară activităţi şi misiuni periculoase (de la pregătire până la acţiunile directe sau sub acoperire împotriva infracţionalităţii violente, crimei organizate, terorismului etc.), punându-şi în pericol viaţa şi sănătatea. De regulă, serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu, cu o durată nenormată.
Conform datelor specialiştilor în domeniu (Direcția medicală a MAI), principalii factori care favorizează mediul profesional şi social în care poliţiştii îşi desfăşoară activitatea, dar care influenţează negativ starea lor de sănătate sunt următorii:
• eforturi fizice şi psihice de durată în procesul desfăşurării activităţii;
• regim de lucru ce nu permite un stil de viaţă sănătos (program de lucru prelungit, uneori pentru perioade mai îndelungate, lucrul în ture, inclusiv nocturne, alimentaţie neadecvată, lipsa perioadelor de odihnă pentru refacerea capacităţii de muncă...);
• stress şi tensiune psihică, generate de acţiunile în forţă, dileme morale, determinate de posibilitatea utilizării armamentului, tehnicilor şi procedurilor specifice cu eventualele lor consecinţe; activităţi desfăşurate într-un climat ostil, uneori în localităţi izolate în proximitatea elementelor infractoare;
• posibilitatea apariţiei unor ameninţări din partea elementelor infractoare, atât direct la adresa persoanei, cât şi a membrilor familiei acesteia;
• presiunea termenilor de îndeplinire a sarcinilor şi responsabilităţilor specifice funcţiei în ascensiune cu nivelul ierarhic.
Trebuie menţionat că activitatea poliţiştilor are un puternic ecou emoţional, iar această trăire emoţională are consecinţe şi urmări vădite. S-a constatat următoarea clasare a celor mai frecvente afecţiuni în funcţie de numărul cazurilor înregistrate:
1) boli ale aparatului cardiovascular
2) boli ale aparatului digestiv
3) boli ale sistemului osteo-articular
4) boli endocrine
5) boli infecţioase şi parazitare etc.
Prin urmare, abordarea problemei privind afectarea sănătăţii poliţiştilor în procesul desfăşurării serviciului este actuală şi stringentă.
Evaluarea comparativă a morbidităţii efectivului MAI cu incapacitate temporară de muncă pe durata 2005-2009 a evidenţiat mai multe particularităţi. Astfel, pe locul întâi în topul morbidităţii se situează maladiile sistemului respirator, (cu o rată de 33,5-42,9%); pe locul doi – traumatismele (cu o rată de 17,5-13,4%) şi pe locul trei – afecţiunile sistemului nervos (cu o rată de 11-6,6%), în medie rata acestora fiind în ascensiune.
Analiza duratei medii de spitalizare a colaboratorilor MAI, evidenţiază o tendinţă de creştere în dinamică a acesteia de la 10,3 zile/pat la 11,2 zile/pat, efectul scontat fiind restabilirea deplină a sănătăţii colaboratorilor pentru antrenarea lor după externare direct la îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu.
Conform datelor statistice prezentate de Ministerul Sănătăţii, durata medie de spitalizare pe republică este de 10,0 zile. În Spitalul militar al MAI ea este mai mare, pe parcursul anilor fiind în ascensiune. Prin urmare, pacienţii spitalizaţi în Spitalul militar al MAI au nevoie de mai mult timp pentru tratament şi restabilirea capacităţii de muncă.
Evaluarea riscurilor constituie fundamentul unei gestiuni eficace a securităţii, sănătăţii şi poate fi considerată o activitate-cheie pentru reducerea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Ea are ca urmare implementarea măsurilor colective de prevenire şi a soluţiilor de protecţie personală.
În structura morbidităţii spitalizate, se remarcă modificări minime în clasamentul maladiilor pe parcursul anilor 2006-2009, întâietatea revenind afecţiunilor sistemului digestiv cu rata de 20,9-24,4%, urmate de patologia sistemului cardiovascular cu 19,8-21,4%.
Exercitarea profesiei de poliţist implică unele consecinţe nefaste asupra stării sănătăţii, această profesie fiind practicată în situaţii de muncă ce duc la intensificarea stresului cu consecinţele respective asupra sănătăţii. Segmentul de vârstă cel mai afectat de boli este între 40-55 ani, cu un maxim în intervalul dintre 45 şi 50 ani. Datorită expunerii la diferite riscuri şi factori nocivi, atât la moment, cât şi pe termen mai îndelungat, sănătatea poliţiştilor este substanţial afectată, majoritatea fiind diagnosticaţi cu afecţiuni acute sau maladii cronice. Astfel, sub acţiunea unor factori de risc precum: stresul, alimentaţia nesistematică şi iraţională, fumatul, dislipidemia, obezitatea, lipsa perioadelor de odihnă pentru refacerea capacităţii de muncă, este favorizată dezvoltarea afecţiunilor sistemului digestiv, cardiovascular, nervos, endocrin etc.
Este important de menţionat că lipsa odihnei şi a somnului poate avea urmări nedorite. Conform statisticii, numai în anul 2001, în SUA, s-a acumulat un deficit de somn evaluat la circa 106 miliarde de ore, iar la nivel mondial de circa 2.321 miliarde de ore. Dacă acestea ar fi cifre financiare, ele ar putea genera cel mai mare şoc economic. Cifrele respective fiind astronomice, indică faptul că omenirea se află în plină deprivare de somn şi odihnă, inclusiv şi cei ce practică meserii riscante.
Trebuie, de asemenea, menţionat că nu doar poliţiştii sunt afectaţi de activitatea profesională de zi cu zi, ci şi colegii şi familiile lor, chiar dacă adesea elementul declanşator al faptului că activitatea profesională îi afectează şi pe ceilalţi nu pare să fie în legătură cu aceasta.
Concluzii. Marea majoritate a pacienţilor cu incapacitate temporară de muncă au avut drept cauză a afecţiunilor medicale depistate - presiunea fizică sau psihică, exercitate în sine de profesia de poliţist, care produce mutaţii multiple în planul stării de sănătate atât în perioada de activitate, cât şi după încheierea acesteia.
Recomandări:
Managementul raţional al timpului de lucru
Examinarea medicală profilactică anuală obligatorie a colaboratorilor MAI
Intensificarea lucrului curativ-profilactic de dispensarizare
Restabilirea dreptului de tratament balneo-sanatorial gratuit angajaților MAI
Îmbunătăţirea calităţii vieţii
Asigurarea fiecărui colaborator cu asistenţă psihologică.
(publicat în ziarul GARDIANUL din 30 septembrie, curent)
Direcția informare și relații cu publicul,
12 octombrie 2011