În studiul, lansat recent de către Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), se menționează că refugiaţii în Republica Moldova doresc să lucreze legal şi să devină independenţi economic.
Refugiaţii îşi părăsesc ţările de origine din cauza persecutării pe motiv de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social, opinii politice sau din cauza unor calamităţi, cum ar fi conflictul armat. Odată ce refugiaţii găsesc protecţie într-o ţară străină, ei se confruntă deseori cu dificultăţi în obţinerea asistenţei.
Studiul UNHCR privind situaţia refugiaţilor, beneficiarilor de protecţie umanitară (BPU) şi persoanelor apatride, întitulat “Raportul de Evaluare Participativă 2011: Cum trăiesc refugiaţii, BPU şi persoanele apatride în Moldova”, a constatat că multe persoane care solicită protecţie în Republica Moldova, spun că se confruntă cu probleme serioase în găsirea unui loc de muncă, cazare adecvată, recunoaşterea diplomelor străine şi afirmarea altor drepturi ale omului.
Moldova face parte din ţările europene care oferă solicitanţilor de azil dreptul de a se angaja legal. Însă acest gest pozitiv din partea guvernului este puţin înţeles de către viitorii angajatori. UNHCR în Republica Moldova are în jur de 2.250 persoane în cadrul mandatului său, dintre care mai mult de 2.000 sunt persoane apatride, restul fiind refugiaţi, beneficiari ai protecţiei umanitare şi solicitanţi de azil.
Persoanele apatride din Moldova, în special cele care locuiesc în regiunea transnistreană, au solicitat guvernului Moldovei şi UNHCR să întreprindă mai multe acţiuni pentru a sensibiliza publicul referitor la problema apatridiei şi de a transforma procedura de naturalizare în una mai puţin birocratică.
Rezultatele studiului au fost obţinute de o echipă de evaluare, care a inclus reprezentanţi ai UNHCR şi ai partenerilor de implementare AVE Copiii, Centrul de Caritate pentru Refugiaţi şi Centrul de Drept al Avocaţilor. Agenţiile au întreprins observări participative/vizite la domiciliu, cât şi întâlniri individuale, semi-structurate şi anumite discuţii în grup cu persoanele care sunt în atenţia UNHCR şi locuiesc în diferite părţi ale Moldovei, inclusiv pe segmentul Transnistrian.
Direcţia informare şi relaţii cu publicul,
4 iunie 2012