Astăzi, Academia ,,Ştefan cel Mare”, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu participarea Directoratului General al Drepturilor Omului şi Afaceri Juridice al Consiliului Europei, a organizat în incinta complexului hotelier Codru, Conferinţa ştiinţifico-practică internaţională cu genericul ,,Reformarea Ministerului Afacerilor Interne şi a subdiviziunilor subordonate: probleme, soluţii şi perspective de realizare”.
Rectorul Academiei „Ştefan cel Mare", Simion CARP, a menţionat, în debutul conferinţei, că participanţii la eveniment vor face un schimb constructiv de idei, cunoştinţe şi experienţe acumulate, dar şi vor evalua eforturile întreprinse de organele competente ale statelor participante la procesul de reformare a MAI. Rectorul a mai precizat că reforma are drept scop realizarea unui parteneriat şi a unei orientări sociale a serviciului poliţienesc.
În cadrul lucrărilor conferinţei s-a constatat că reformele iniţiate prevăd o revizuire conceptuală, instituţională şi funcţională a Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, reieşind din prevederile Concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1109 din 6 decembrie 2010, urmează a fi realizate o serie de acţiuni în vederea perfectării şi ajustării cadrului legislativ, constituirii structurilor de dirijare şi de executare, care vor asigura delimitarea strictă a funcţiilor subdiviziunilor MAI potrivit specializării lor, cu identificarea şi stabilirea clară a competenţelor acestora.
Acordând un rol deosebit edificării statului de drept, implicit prin promovarea unor reforme de ordin structural şi procedural în domeniul justiţiei, Guvernul Republicii Moldova a lansat în calitate de acţiune prioritară reformarea instituţiilor de forţă ale statului şi, în particular, reformarea Ministerului Afacerilor Interne. „Reforma MAI nu are loc din motiv că sistemul poliţienesc actual nu ar fi unul eficient, ci pentru că este necesar ca acesta să fie modernizat şi să corespundă mai mult cerinţelor timpului. Ministrul a precizat că procesul de reformare urmăreşte în primul rând îmbunătăţirea serviciilor prestate populaţiei” a menţionat Ministrul Afacerilor Interne, Alexei ROIBU.
Premierul Vlad FILAT s-a arătat convins că, în cadrul discuţiilor, vor fi identificate noi posibilităţi pentru implementare eficientă a reformei. Vlad FILAT a precizat că procesul de elaborare a concepţiei de reformare a MAI nu a fost unul uşor, astfel încât implementarea acesteia şi rezultatele care urmează a fi obţinute, trebuie să fie la nivelul aştepătrilor. Vlad FILAT a precizat că îşi doreşte ca Ministerul Afacerilor Interne să devină o instituţie funcţională, iar atribuţiile şi competenţele structurilor subordonate să fie delimitate clar. Premierul a precizat că această reformă prevede şi asigurarea cu condiţii mai bune de muncă şi de trai a angajaţilor serviciului poliţienesc. Reforma MAI, a specificat premierul Vladimir Filat, impune măsuri de coordonare eficientă a acţiunilor tuturor structurilor de stat în domeniul menţinerii şi restabilirii ordinii publice, combaterii criminalităţii şi sporirii responsabilităţii lor pentru eficienţa activităţii.
După cum a precizat ministrul Alexei Roibu, accentul principal în procesul de reformare este pus pe realizarea unui parteneriat şi a unei orientări sociale a serviciului poliţienesc, care să ţină cont de interesul public şi de aspiraţiile cetăţenilor, să excludă orice posibilităţi de politizare a structurilor funcţionale ale MAI. Ministrul a specificat că acest proces urmează să fie unul dinamic, continuu, în concordanţă cu evoluţia societăţii.
Forul ştiinţific a adoptat şi o rezoluţie, în care au fost incluse propunerile şi recomandările participanţilor la conferinţă, care urmăreşte garantarea unei reforme calitative a MAI, fundamentată pe experienţa avansată a ţărilor europene şi pe suportul teoretico-practic al savanţilor şi experţilor din acest domeniu.
La lucrările conferinţei ştiinţifico-practice au participat Deputaţi ai Parlamentului şi membri ai Guvernului Republicii Moldova; Ambasadori şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice; Conducători ai organelor de drept din Republica Moldova; Consilieri şi experţi ai Consiliului Europei din Olanda, Irlanda, România şi Georgia; savanţi şi personalităţi notorii din ţară şi de peste hotare.
Direcţia Informare şi Relaţii Publice,
19 aprilie 2011
