Pentru a asigura implementarea prevederilor Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, recomandărilor Comitetului Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva torturii, precum şi realizarea Planului de acţiuni al MAI în domeniul drepturilor omului pentru anul 2011, a fost elaborată şi aprobată, Dispoziţia Ministerului Afacerilor Interne cu privire la modul de explicare a drepturilor persoanelor reţinute sau privare de libertate.
Conform acestui document, angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, în cazul privării de libertate sub orice formă a persoanei, sunt obligaţi să comunice verbal esenţa bănuielii, temeiul, motivul privării şi următoarele drepturi:
a) să nu facă declaraţii, întrucât tot ce va spune ar putea fi folosit împotriva sa;
b) să fie asistat de un apărător ales sau unul care acordă asistenţă juridică garantată de stat;
c) să primească oricând şi orice informaţie referitoare la drepturile şi obligaţiile sale.
În cazul în care persoana privată de libertate este cetăţean străin, i se comunică şi dreptul de a face legătură cu Consulatul ţării de origine, înainte de a răspunde la întrebări.
În incinta subdiviziunilor Ministerului Afacerilor interne, unde este adusă persoana privată de libertate, executorul reţinerii va întocmi un raport, care va conţine: data, ora, locul exact şi temeiul reţinerii (privării de libertate), precum şi faptul că persoanei i s-au adus la cunoştinţă în mod verbal drepturile ei.
De asemenea, raportul va conţine, obligatoriu, informaţii despre ora transmiterii reţinutului persoanei responsabile, dovada de primire a acestuia, precum şi faptul dacă la momentul reţinerii a fost opusă rezistenţa fizică, sau după caz, dacă au fost observate careva vătămări pe corpul celui privat de libertate. Raportul întocmit se va anexa la dosarul personal al prevenitului, la cauza penală ori contravenţională.
Dispoziţia MAI reglementează ca în cazul aplicării forţei fizice în timpul reţinerii sau existenţei unor bănuieli rezonabile că pe corpul persoanei reţinute ar putea fi vătămări, persoana privată de libertate în mod obligatoriu va fi examinată de un medic, iar în caz de necesitate şi de către medicul legist, cu descrierea detaliată a leziunilor depistate.
Despre reţinerea persoanei, angajatul organelor afacerilor interne care a realizat reţinerea va asigura informarea imediată a rudelor acesteia, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Direcţia informare şi relaţii cu publicul,
3 noiembrie 2011