La 10 noiembrie curent, Republica Moldova urmează să informeze Comitetul ONU împotriva torturii, referitor la implementarea recomandărilor expuse în punctele 13, 15, 16, 20 şi 24 ale Observaţiilor finale şi recomandărilor cu privire la implementarea Convenţiei ONU împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (CAT).
Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de autoritate responsabilă la nivel naţional a pregătit proiectul raportului cu elucidarea situaţiei în domeniu şi a măsurilor întreprinse la acest capitol plasaeză proiectul raportului pentru consultaţii publice.
Vom fi recunoscători pentru prezentarea sugestiilor şi propunerilor, pentru a fi incluse în varianta finală a raportului.
proiect
RAPORTUL
REPUBLICII MOLDOVA
CU PRIVIRE LA IMPLEMENTAREA RECOMANDĂRILOR COMITETULUI ONU ÎMPOTRIVA TORTURII, ADOPTATE ÎN CADRUL ŞEDINŢEI NR. 922 DIN 19 NOIEMBRIE 2009, GENEVA
Introducere
În perioada 11-12 noiembrie 2009 Republica Moldova a prezentat Comitetului ONU împotriva Torturii cel de al doilea Raport periodic cu privire la implementarea Convenţiei împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (CAT). Urmare audierilor efectuate, Comitetul Torturii a menţionat o serie de îngrijorări în acest domeniu, fiind elaborate observaţii şi recomandări referitor la implementarea Convenţiei.
Luînd în consideraţie aceste recomandări, pe site-ul oficial al MAI (www.mai.md) a fost plasat textul Raportului periodic şi al Observaţiilor în cauză, iar pentru iniţierea şi realizarea măsurilor de eliminare a observaţiilor fixate în p.p. 13; 15; 16; 20 şi 24 a fost creat un grup de lucru interministerial cu participarea lucrătorilor Procuraturii Generale, Ministerului Justiţiei, Curţii Supreme de Justiţie, Ministerului Apărării, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Educaţiei, Centrului pentru Drepturile Omului, reprezentanţilor Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi organizaţiilor neguvernamentale în domeniul drepturilor omului.
În contextul asigurării drepturilor omului, este necesar să menţionăm elaborarea proiectului Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2011-2014, care cuprinde un capitol suplimentar - „Prevenirea şi combaterea torturii”. La 2 septembrie curent proiectul în cauză a fost aprobat în şedinţa Guvernului şi urmează a fi remis Parlamentului pentru examinare şi adoptare.
Măsurile întreprinse şi realizările obţinute
P.13. a) Statul-parte trebuie să clarifice prevederile legale de legătură cu drepturile membrilor mecanismului naţional de prevenire vizînd realizarea vizitelor regulate şi neanunţate în locurile de detenţie, fără restricţii şi de a asigura ca toţi membrii Consiliului Consultativ să se bucure de statut egal de drept parte a mecanismului naţional preventiv pentru a-i acorda posibilitatea de a-şi îndeplini pe deplin rolul de mecanism de prevenire a torturii.
Întru conformarea cerinţelor art. art. 3, 7 din Protocolul la Convenţia ONU împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, pe 26.07.2007 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 200 privind modificarea şi completarea Legii Republicii Moldova cu privire la avocaţii parlamentari nr. 1349 din 17 octombrie 1997, astfel avocaţilor parlamentari fiind atribuit mandatul de mecanism naţional de prevenire a torturii. Realizînd necesitatea implicării societăţii civile în procesele naţionale de eradicare a torturii, pe lîngă Centrul pentru Drepturile Omului a fost instituit un Consiliu Consultativ, care are menirea de a acorda consultanţă şi asistenţă în exercitarea atribuţiilor avocaţilor parlamentari în calitate de mecanism naţional de prevenire a torturii, membrii căruia dispun de atribuţii directe în monitorizarea fenomenului torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante. Prin acordarea accesului neîngrădit a societăţii civile în locurile de detenţie, precum şi investirea acestora cu unele atribuţii ale avocatului parlamentar Republica Moldova şi-a confirmat orientarea spre transparenţă şi pluralitate în monitorizarea fenomenului torturii, exteriorizându-şi totodată intenţia de a stabili o conlucrare eficientă între societatea civilă şi autorităţi.
b) să ofere mecanismului naţional de prevenire, ca un tot întreg, incluzînd Consiliului Consultativ, suport şi resurse adecvate, inclusiv suport logistic şi de secretariat.
Sarcina acoperirii cheltuielilor necesare pentru efectuarea vizitelor preventive, inclusiv remunerarea experţilor care sunt atraşi la efectuarea acestor vizite şi/sau de monitorizare este pusă în seama Centrului pentru Drepturile Omului.
Întru eficientizarea activităţii Mecanismului naţional de prevenire a torturii, prin prisma Observaţiilor Comitetului împotriva Torturii, au fost încheiate acorduri de prestare a serviciilor cu membrii Consiliului Consultativ. În acest sens, din bugetul Centrului pentru Drepturile Omului pentru anul 2010, au fost alocate 57800 lei pentru remunerarea experţilor cooptaţi pentru a participa la vizitele preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate (prevederile pct. 39 al Regulamentului Centrului aprobat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 57 din 20.03.2008). Remunerarea acestora va constitui un punct-forte în procesul de garantare a independenţei financiare a reprezentanţilor Mecanismului naţional de prevenire a torturii (MNPT).
Pînă la moment, în cadrul instituţiei avocaţilor parlamentari, deşi activează funcţionari cu atribuţii de serviciu în realizarea sarcinilor OPCAT, structura actuală a CpDOM nu prevede o subdiviziune distinctă specializată şi dotată corespunzător în acest sens. Pentru a spori eficienţa activităţii MNPT, dar şi revizuirea conceptuală a structurii CpDOM, în cadru instituţiei a fost format un grup de lucru, sarcina căruia este elaborarea unui nou proiect de lege cu privire la avocaţii parlamentari, care ar include o nouă formulă a structurii Centrului şi modificarea grilei de salarizare a angajaţilor. Acest fapt va permite crearea unei unităţi distincte care va avea sarcini şi atribuţii bine definite în corespundere cu exigenţele instrumentelor internaţionale. La moment acest grup de lucru este în proces de elaborare a cadrului legal potrivit unei funcţionări instituţionale eficiente, fapt susţinut şi de reprezentanţii Direcţiei generale pentru drepturile omului şi afacerilor juridice a consiliului Europei.
c) să ofere instruire şi să implementeze măsuri relevante pentru a asigura ca toate persoanele care realizează vizite sub egida Protocolului Opţional la Convenţie să poată să-şi îndeplinească rolul în ceia ce priveşte documentarea tratării persoanelor în detenţie.
În urma vizitelor efectuate de către reprezentanţii MNPT în locurile de detenţie, a fost elaborată metodica de lucru a grupelor mobile, de către oficiul Ombudsmanului fiind întocmite următoarele ghiduri:
- îndrumar cu privire la controlul în Instituţiile speciale în cadrul comisariatelor de poliţie, ce vizează tratamentul persoanelor reţinute şi/sau în privinţa lor a fost aplicată măsura preventivă sub formă de arest;
- îndrumar cu privire la controlul în Instituţiile speciale din cadrul administrativ şi/sau în privinţa cărora este aplicată sancţiunea sub formă de arest administrativ;
- particularităţile în cazurile de reţinere şi/sau arestare a minorilor;
- îndrumar cu privire la monitorizarea Instituţiilor penitenciare;
- îndrumar cu privire la monitorizarea locurilor de detenţie şi Instituţiile speciale din cadrul comisariatelor de poliţie;
- model de raport unic privind efectuarea vizitei preventive în cadrul instituţiilor aflate în jurisdicţia Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei.
Deşi vizitele reprezentanţilor MNPT mai evidenţiază unele probleme, care la rîndul său sunt influenţate în mare parte de lipsa mijloacelor financiare, constatările la zi permit a conchide asupra reacţiei adecvate din partea autorităţilor la recomandările şi actele de reacţionare a avocatului parlamentar. Astfel, pe parcursul acestui an s-a reuşit stabilirea unui raport eficient cu autorităţile, care s-a materializat vizibil în instituţiile monitorizate, respectiv în vederea ajustării instituţiilor speciale ale MAI conform recomandărilor Comitetului european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane şi degradante, astfel Ministerul Finanţelor a alocat din fondul de rezervă al Guvernului 2.200.000 lei pentru reparaţia capitală a acestor încăperi (Hotărârea Guvernului nr. 511 din 22.06.2010).
În baza acordului de colaborare între Instituţia Naţională a Ombudsmanului şi Ministerului Afacerilor Interne, încheiat la 25.05.2010, în toate comisariatele de poliţie au fost amplasate panouri informative cu informaţii despre structura, sarcinile şi statutul MNPT, drepturile şi obligaţiile peroanelor reţinute/arestate, inclusiv a persoanelor care au fost supuse relelor tratamente sau a altor abuzuri din partea colaboratorilor de poliţie.
Această acţiune a fost posibilă în cadrul proiectului „Susţinerea pentru consolidarea Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii în conformitate cu prevederile OPCAT”, implementat de PNUD din Moldova în parteneriat cu Centru pentru Drepturile Omului.
d) să asigure ca toate persoanele din administraţia locurilor de detenţie să conştientizeze drepturile membrilor mecanismului naţional de prevenire în ceea ce priveşte accesul neînsoţit şi neîmpiedicat la toate sectoarele din cadrul tuturor locurilor unde persoanele sunt private de libertate, fără oricare formă de notificare în prealabil; aceste drepturi trebuie să includă posibilitatea pentru mecanismul naţional de prevenire să examineze, la cerere, registrele ce ţin de detenţie, inclusiv registrele medicale, luând în consideraţie în modul cuvenit drepturile persoanelor cointeresate.
Potrivit art. 178 al Codului de executare:
(1) În timpul exercitării funcţiilor de serviciu au dreptul de a vizita instituţiile care asigură deţinerea persoanelor, fără permisiune specială:
a) Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova;
b) Preşedintele Republicii Moldova;
c) Primul-ministru al Republicii Moldova;
d) deputatul în Parlament;
e) avocatul parlamentar, membrii consiliului consultativ şi alte persoane care îi însoţesc;
f) Procurorul General al Republicii Moldova, procurorul care exercită controlul asupra executării hotărârilor cu caracter penal în teritoriul respectiv;
g) persoana cu funcţie de răspundere competentă a organului ierarhic superior instituţiei sau organului care asigură executarea pedepsei penale;
h) judecătorul care a examinat sau examinează cauza penală, conform competenţei teritoriale;
i) reprezentantul organizaţiei internaţionale care, conform actelor naţionale şi/sau internaţionale la care Republica Moldova este parte, are acest drept;
j) membrul Comitetului pentru Plângeri.
k) membrul comisiei de monitorizare.
(2) Instituţiile care asigură deţinerea persoanelor pot fi vizitate de alte persoane cu permisiunea specială a administraţiei acestor instituţii ori a persoanelor cu funcţie de răspundere ale organelor ierarhic superioare sau în baza hotărîrii instanţei de judecată, iar în cazul preveniţilor - şi în baza hotărîrii organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată, în procedura cărora se află cauza penală.
Articolul dat statuează lista exhaustivă a tuturor persoanelor ce dispun de acest drept.
Astfel, în scopul asigurării implementării adecvate a normei citate, administraţia instituţiilor penitenciare asigură necondiţionat, în limita normei legale, accesul persoanelor în locurile de detenţie, în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu cu care au fost investiţi.
Totodată, cu titlu de excepţie, alin. 2 al punctului 195 din Regulamentul serviciului de luptă al Departamentului Instituţiilor Penitenciare, aprobat prin ordinul Ministrului Justiţiei nr. 106 din 6 martie 2003, prevede că pentru acordarea accesului persoanelor de sex feminin în penitenciarele pentru bărbaţi acestea obligatoriu sunt însoţite de reprezentanţi ai penitenciarului (supraveghetorul de serviciu), pentru a le asigura securitatea şi integritatea fizică.
Întru neadmiterea impedimentelor în activitatea mecanismului naţional de prevenire a torturii, tratamentului inuman sau degradant, stabilit şi exercitat de către avocaţii parlamentari şi membrii Consiliului consultativ pe lângă Centru pentru drepturile omului, au fost organizate întruniri cu avocaţii parlamentari, unde a fost stabilit mecanismul de vizitare fără permisiune specială a locurilor de detenţie aflate în subordinea Ministerului Justiţiei şi întreprinderea acţiunilor imediate în vederea documentării eventualelor cazuri de încălcare a drepturilor fundamentale.
În egală măsură, în vederea conştientizării de către administraţia penitenciarelor despre drepturile de care dispune mecanismului naţional de prevenire a torturii, în adresa acestora au fost expediate circulare şi suplimentar cadrul normativ existent la acest compartiment.
Important este de a menţiona despre decizia ministrului justiţiei privind desemnarea unui consilier din rândul societăţii civile pentru probleme legate de respectarea drepturile omului – decizie fără precedent în istoria justiţiei din Moldova. Astfel, consilier al ministrului justiţiei a fost numit directorul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) – organizaţie independentă, non-profit şi avînd ca scop apărarea drepturile omului. În calitate de consilier al ministrului justiţiei acestuia se conferă dreptul de a avea acces nelimitat la orice oră şi în orice instituţie penitenciară. Decizia respectivă vine să sublinieze eforturile Guvernului de a consolida parteneriatul cu societatea civilă.
e) să intenteze procese disciplinare împotriva colaboratorilor care împiedică accesul liber al tuturor persoanelor care realizează vizite sub egida Protocolului Opţional la Convenţie la toate locurile unde persoanele sunt private de libertate, sau le neagă în orice mod accesul privat şi confidenţial la deţinuţi, le restricţionează posibilitatea de a revizui şi copia registrele şi alte documente relevante, sau interferează în orice alt mod cu îndeplinirea funcţiilor lor.
La acest compartiment menţionăm că, în perioada de raportare nu s-au înregistrat asemenea cazuri din partea colaboratorilor sistemului penitenciar şi izolatoarelor de detenţie aflate în subordinea MAI.
P.15 a) să cerceteze prompt, imparţial şi efectiv toate plîngerile şi alegaţiile de conduită necorespunzătoare din partea colaboratorilor organelor de drept pe parcursul demonstraţiilor post-electorale din aprilie 2009 prin constituirea unui organ independent, imparţial şi credibil, care să se conformeze standardelor internaţionale relevante în acest domeniu, mai cu seamă cu setul actualizat de principii pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului prin acţiuni de combatere a impunităţii, iar constatările acestui organ trebuie să fie făcute publice.
b) să asigure ca colaboratorii organelor de drept care v-or fi găsiţi responsabili de actele de tortură şi maltratare a protestatarilor şi celor reţinuţi, inclusiv a ofiţerilor care deţin funcţii de răspundere, să fie urmăriţi în justiţie şi în cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi să fie condamnaţi cu penalităţi corespunzătoare. În ceia ce priveşte cazurile prima facie de tortură şi maltratare, colaboratorii implicaţi trebuie, de regulă, să fie supuşi unor suspendări din funcţie sau transferuri pe parcursul anchetei, mai cu seamă dacă există riscul ca dînsul sau dînsa să intervină sau să împiedice investigare.
Referitor la investigarea evenimentelor din aprilie 2009, organele procuraturii au înregistrat şi cercetat 108 sesizări cu privire la pretinse cazuri de tortură, pedepse sau tratamente inumane ori degradante din partea colaboratorilor de poliţie.
Pe marginea plîngerilor examinate au fost pornite 58 cauze penale, inclusiv 29 pentru tortură, 17 pentru exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, inclusiv:
- pe un caz, în baza autosesizării procurorilor, s-a dispus începerea urmăririi penale pe faptul excesului de putere şi depăşirii atribuţiilor de serviciu din partea unor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul MAI, inclusiv ale BPDS „Fulger”, colaboratorii căruia au aplicat violenţa fizică asupra mai multor persoane în noaptea de 7 spre 8 aprilie în centrul capitalei;
- în două cazuri s-a dispus pornirea urmăririi penale pe acţiunile factorilor de decizie ai comisariatului de poliţie Buiucani pentru acte de violenţă şi reţinerii ilegale a unui grup de persoane, printre care cet. Angela Donos şi Tatiana Roman şi pe faptul maltratării cet. Victor Pascal;
- pe un caz s-a dispus începerea urmăririi penale pentru vătămare intenţionată medie a integrităţii corporale cauzată cet. Valentina Cuşnir;
- pe un caz s-a dispus începerea urmăririi penale pentru jaful comis asupra cet. Oleg Brega;
- pe un caz s-a dispus pornirea urmăririi penale pe faptul tentativei de omor comisă de către un colaborator de poliţie cu faţa deghizată, presupus a fi din BPDS „Fulger”, care a îndreptat arma din dotare de tip pistol-mitralieră „AK” şi a tras o rafală asupra automobilului cet. Murzac;
- pe alt caz a fost pornită urmărirea penală pe faptul influenţării minorului Gumeni de a schimba declaraţiile date în privinţa poliţistului Octavian Guţu, care l-a maltratat;
- pe faptul decesului cet. Valeriu Boboc a fost pornită urmărirea penală pentru vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale ce a provocat decesul victimei şi exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu soldate cu urmări grave.
Concomitent, în alte 4 cauze penale s-a dispus pornirea urmăririi penale pe faptul neglijenţei în serviciu comise de către factorii de decizie ai comisariatelor de poliţie din sectoarele Centru, Buiucani, Ciocana, în cadrul cărora investigaţiile continuă.
Din numărul total al cauzelor penale, 27 dosare prin care sînt învinuiţi 43 colaboratori de poliţie au fost finalizate şi expediate cu rechizitoriu în instanţele de judecată.
Pe cauzele penale aflate în gestiunea procurorilor au fost suspendaţi provizoriu din funcţie 14 colaboratori ai MAI, iar la moment această măsură procesuală de constrîngere a rămas a fi aplicată în privinţa a 9 inculpaţi, deoarece la contestarea aplicării acesteia instanţele de judecată au satisfăcut plîngerile depuse de către 5 învinuiţi.
În alte 25 cauze penale procuratura a dispus suspendarea urmăririi penale din motiv că poliţiştii care au acţionat ilegal aveau puse pe cap cagule sau victimele erau torturate în timp ce se aflau cu faţa la perete ori cu capul aplecat, aceşti colaboratori nu au fost posibil de identificat.
Anume pe aceste fapte, ce vizează aplicarea violenţei în cadrul comisariatelor de poliţie de către persoanele care nu pot fi identificate, s-a dispus pornirea urmăririi penale pe faptul neglijenţei în serviciu comise de către factorii de decizie ai comisariatelor de poliţie din sectoarele Centru, Buiucani, Ciocana ale mun. Chişinău, 3 din ele fiind expediate cu rechizitoriu în instanţa de judecată.
Concomitent, la 24.05.2010 Procuratura Generală a format o nouă Secţie pentru combaterea torturii. Această secţie este o subdiviziune a Procuraturii Generale, care şi-a trasat drept sarcini studierea fenomenul torturii şi relelor tratamente în ansamblu, cu stabilirea tuturor factorilor, cauzelor şi condiţiilor care permit existenţa acestui fenomen, generalizarea şi investigarea cazurilor de tortură cu elucidarea aspectelor vulnerabile ce apar pe parcursul examinării sesizărilor, aplicarea tuturor măsurilor legale întru repunerea cetăţenilor în drepturile lezate, exercita urmăririi penale în cauze de tortură cu o rezonanţă socială sporită, instruirea procurorilor din procuraturile teritoriale şi specializate care efectuează controale şi exercită urmărirea penală pe asemenea cauze, etc.
c) să asigure ca scuze oficiale şi compensaţii adecvate să fie oferite tuturor victimelor torturii şi altor forme de maltratare survenite în legătură cu demonstraţiile post-electorale din 7 aprilie 2009, indiferent de rezultatele urmării în justiţie a infractorilor; victimele în cauză trebuie să beneficieze şi de reabilitare medicală şi psihologică adecvată.
Pentru coordonarea şi elaborarea acţiunilor necesare pentru ajutorarea şi reabilitarea victimelor care au avut de suferit în urma demonstraţiilor din aprilie 2009, la 15 aprilie 2010, prin dispoziţia Prim-ministrului dl. Vladimir Filat, a fost creată Comisia specială pentru identificarea persoanelor civile şi a poliţiştilor care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009. Comisia a fost prezidată de Ministrul Justiţiei, iar în componenţa ei au intrat reprezentanţi ai Cancelariei de Stat, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei, Ministerului Finanţelor şi Asociaţiei Obşteşti „Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova”.
În scopul identificării victimelor evenimentelor din aprilie 2009, Comisia a lansat un apel public către persoanele civile şi poliţiştii care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009 să prezinte pentru examinare solicitări scrise, însoţite de acte şi dovezi pentru a beneficia, proporţional prejudiciului cauzat, de înlesniri şi compensaţii financiare, după caz, de alte măsuri de reabilitare acordate de către Guvernul Republicii Moldova. În acelaşi timp, a fost examinată informaţia pusă la dispoziţie de către autorităţi şi organizaţii neguvernamentale.
În aşa fel, 14 persoane civile, 4 angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne şi 1 colaborator al Serviciul Pază şi Protecţie de Stat au beneficiat de măsuri de reabilitare, inclusiv de suport financiar, compensaţii financiare sau alte măsuri de reabilitare. În acelaşi timp, conform datelor Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova şi Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, în cadrul proiectului „Advocacy pentru Drepturile Omului în contextul crizei legate de alegerile parlamentare din aprilie 2009 din Republica Moldova”, finanţat de Programul de Drept al Fundaţiei Soros-Moldova, persoanele civile au beneficiat de asistenţă de reabilitare şi de asistenţă juridică gratuită, fiind efectuată şi documentarea medicală şi psihologică a cazurilor de pretinsă tortură, tratamente inumane şi/sau degradante.
În acest context, cea mai mare parte din persoanele civile au preferat calea judiciară pentru obţinerea compensaţiilor pentru suferinţele cauzate în legătură cu evenimentele din aprilie 2009, deoarece au iniţiat procedurile până la data creării Comisiei, beneficiind de asistenţă juridică gratuită din partea IDOM.
La 15 septembrie 2010 Comisia şi-a finalizat lucrările şi a înaintat Cabinetului de miniştri spre examinare un set de acţiuni pentru a susţine persoanele civile şi poliţiştii care au suferit în urma evenimentelor din aprilie 2009. În particular, acestea se referă la alocarea unei indemnizaţii unice în cuantum ce urmează a fi stabilit de Guvern, acordarea asistenţei medicale necesare, alocarea bursei speciale de studii, acordarea asistenţei pentru eşalonarea sesiunii de restanţe, acordarea asistenţei pentru ridicarea restricţiilor la circulaţia peste hotare, alocarea spaţiilor adecvate pentru implementarea unui proiect de reabilitare psihologică, organizarea serviciilor de reabilitare sanatorială pentru persoanele civile şi poliţiştii care au avut de suferit în urma evenimentelor menţionate.
Urmare a propunerilor înaintate, Prim-ministrul Republicii Moldova a dispus autorităţilor de resort, până la 1 octombrie 2010, să determine cuantumul indemnizaţiei unice, să identifice sursa de finanţare şi să elaboreze în acest sens proiectul actului normativ pentru a fi aprobat de Guvern.
Astfel, prin Hotărîrea Guvernului nr. 956 din 15.10.2010 cu privire la ajutorarea persoanelor care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009 s-a decis alocarea mijloacelor financiare în sumă de 222,7 mii lei, după cum urmează:
Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei - 144,2 mii lei, inclusiv 74,2 mii lei pentru organizarea serviciilor dereabilitare sanatorială şi 70,0 mii lei pentru acordarea îndemnizaţiilor unice, în cuantum de 5000 lei, persoanelor civile care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009;
Ministerului Educaţiei - 52,0 mii lei pentru acordarea unui suport financiar unic dlui Damian Hîncu, în vederea repetării anului de studii în Franţa, eşuat din cauza evenimentelor din 7 aprilie 2009;
Ministerului Afacerilor Interne – 21,2 mii lei pentru organizarea serviciilor de reabilitare sanatorială a colaboratorilor din organelle de poliţie, care au avut de suferit în urma evenimentelor din 07 aprilie 2009;
Serviciului Protecţie şi Pază de Stat – 5,3 mii lei pentru organizarea serviciilor de reabilitare sanatorială dlui Constantin Slobodeniuc.
P. 16. Statul-parte trebuie să adopte şi să aplice legislaţie care să ceară colaboratorilor organelor de drept, inclusiv poliţiei responsabile de ordinea publică şi membrilor forţelor speciale, atunci cînd sunt în serviciu să poarte elemente de identificare şi să ofere tuturor colaboratorilor organelor de drept uniformă care să includă elemente vizibile şi adecvate de identificare, care să asigure responsabilizarea fiecărei persoane în parte şi să protejeze împotriva actelor de tortură şi maltratare.
În conformitate cu Ordinul Departamentului Instituţiilor Penitenciare nr. 35 cu privire la stabilirea vestimentaţiei de serviciu din 22 februarie 2007, pentru stabilirea identităţii colaboratorilor subdiviziunilor sistemului penitenciar, aceştia obligatoriu poartă ecusoane de serviciu. De asemenea prin ordinul menţionat a fost aprobat şi Regulamentul cu privire la ecusonul de serviciu al colaboratorului sistemului penitenciar.
Totodată, Ministrului Afacerilor Interne a confecţionat 3500 ecusoane cu elemente de identificare, care au fost repartizate BPDS „Fulger”, RPS „SCUT”, trupelor de carabinieri, Direcţiei poliţiei rutiere şi Regimentului patrulă şi subdiviziunilor teritoriale ale MAI, prin Ordinul MAI nr. 261 din 11.08.2010 fiind aprobat Regulamentul cu privire la utilizarea ecusoanelor cu elemente vizibile de identificare a colaboratorilor MAI.
P.20 a) să-şi fortifice eforturile pentru a oferi o retribuire şi compensaţie victimelor torturii şi maltratării, inclusiv mijloacele pentru o reabilitare cît de completă posibilă şi să dezvolte servicii de reabilitare şi sănătate pentru victimele date.
Luînd în consideraţie recomandările expuse, în proiectul Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2011-2014 au fost incluse mai multe obiective la subiectul dat. Astfel, una din priorităţi o constituie acordarea asistenţei juridice calificate victimelor actelor de tortură şi altor rele tratamente prin realizarea următoarelor acţiuni:
- elaborarea recomandărilor metodice privind acordarea asistenţei juridice calificate în cauze de tortură şi alte rele tratamente;
- instruirea avocaţilor privind acordarea asistenţei juridice calificate în cauze de tortură şi alte rele tratamente.
Un alt obiectiv vizează nemijlocit reabilitarea victimelor torturii, care se va materializa prin:
- dezvoltarea de parteneriate în domeniul reabilitării medico-sociale a victimelor torturii;
- consolidarea capacităţilor de utilizare a remediilor civile pentru cauzele de tortură şi alte rele tratamente.
În acelaşi timp, toate persoanele aflate pe teritoriul Republicii Moldova în condiţiile legii, inclusiv victimele torturii şi maltratării, beneficiază de asistenţă medicală în volum deplin, conform Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Asistenţa medicală urgentă prespitalicească şi cea primară se acordă atît persoanelor asigurate, cît şi celor neasigurate din mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Asistenţa medicală de reabilitare şi serviciile de fizioterapie este prestată pacienţilor în volumul stabilit de Normele metodologice la prescrierea medicului de familie, specialistului fizioterapeut sau a specialistului de profil.
b) să întreprindă măsuri pentru a executa deciziile CEDO împotriva Republicii Moldova cu privire la încălcarea articolului 3 din Convenţia Europeană cu privire la Drepturile Omului.
În vederea asigurării executării hotărîrilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului, la nivel naţional se întreprind un ansamblu de măsuri de ordin individual şi general, care în cele din urmă au drept scop prevenirea unor încălcări similare pe viitor.
Ca măsuri de executare de ordin individual, de regulă, Curtea obligă statul la plata unor compensaţii. În dependenţă de caz, pot fi întreprinse acţiuni de reluare a investigaţiilor la nivel naţional cu privire la plângerile de torturare a reclamanţilor în scopul atragerii la răspundere a persoanele care au aplicat tortura. Totodată, în conformitate cu articolul 17 din Legea nr. 353-XV din 28 octombrie 2004 cu privire la Agentul guvernamental, Procurorul General este în drept să intenteze în numele statului acţiune în regres privind restituirea sumelor împotriva persoanelor a căror activitate, cu intenţie sau din culpă gravă, a constituit temei pentru adoptarea hotărîrii privind plata obligatorie a sumelor stabilite prin hotărîrea Curţii sau prin acord de soluţionare pe cale amiabilă a cauzei.
În calitate de măsuri cu caracter general, avînd drept scop familiarizarea unui grup cît mai mare de persoane cu funcţie de răspundere cu jurisprudenţa CEDO, pentru prevenirea comiterii de încălcări similare toate hotărîrile şi deciziile Curţii sunt traduse integral şi expediate tuturor autorităţilor naţionale interesate, concomitent fiind plasate pentru accesul publicului pe pagina web a Ministerului Justiţiei (www.justice.gov.md). De asemenea, rezumatele acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, atît în limba de stat, cît şi în limba rusă.
La fel în scopul executării de către Curtea Supremă de Justiţie a atribuţiilor prevăzute de art. 2 lit. g) şi lit. j) din Legea cu privire la Curte Supremă de Justiţie, Plenul CSJ, prin Hotărîrea nr. 2 din 18 ianuarie 2010, a propus Consiliului Superior al Magistraturii următoarea tematică a asistenţei metodice judecătorilor în chestiunile de aplicare a legislaţiei pentru anul 2010:
- privind erorile judiciare comise de către instanţele judecătoreşti, inclusiv în contextul hotărîrilor CEDO contra Moldovei, în cauzele civile, de contencios administrativ, penale şi administrative.
La 19 ianuarie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Programul de acordare a asistenţei metodice judecătorilor în chestiunile de aplicare a legislaţiei pentru anul 2010 (hotărîrea este publicată pe site-ul www.csj.md).
Totodată menţionăm că, în cazul constatării violării art. 3 din Convenţie, victima este în drept să solicite instanţelor naţionale despăgubiri materiale şi morale, iar instanţa este în drept în temeiul art. 385 Cod procedură penală să reducă pedeapsa inculpatului drept recompensă pentru aceste încălcări.
La fel, Curtea Supremă de Justiţie examinează în ordine civilă o asemenea categorie de dosare şi la nivel naţional încearcă să satisfacă pretenţiile victimelor ce au suferit în urma violării art. 3 din Convenţie.
Cuantumul prejudiciului se determină în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a legislaţiei naţionale.
P. 24 să revadă reglementarea cu privire la reţinerea forţată a persoanelor cu tuberculoză, precum şi orice alte politici aferente, pentru a le ajusta în conformitate cu Convenţia, mai cu seamă garantarea revizuirii regulate independente a măsurilor de detenţie confidenţialitatea şi intimitatea pacientului, cît şi ne-discriminarea în aplicarea acestor măsuri.
Articolul 17 al Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411-XII din 28 martie 1995 stabileşte dreptul fiecărei persoane la asigurarea sănătăţii fără deosebire de naţionalitate, rasă, sex, apartenenţă socială şi religie prin garantarea unei asistenţe medicale calificate, acordate în conformitate cu exigenţele medicinii moderne, precum şi prin apărarea juridică a dreptului la ocrotirea sănătăţii şi la repararea prejudiciului cauzat sănătăţii în situaţia, cînd bolnavii cu tuberculoză contagioasă prezintă pericol pentru persoanele care îl înconjoară în societate — membrii familiei, cei care conlocuiesc împreună, colegii de lucru şi alte persoane sănătoase, aceştia sunt expuşi riscului infectării cu tuberculoză.
Articolul 44 al Legii menţionate stipulează că, bolnavii de tuberculoză în formă activă care se sustrag de la tratament benevol, încalcă regimul prescris ori abuzează de băuturi alcoolice sau folosesc narcotice sunt trimişi la tratament coercitiv, în modul prevăzut de legislaţia în vigoare. Este vorba despre un ansamblu de măsuri, menite să asigurarea tratamentului obligatoriu a bolnavilor cu tuberculoză contagioasă, care prezintă pericol pentru societate prin eschivarea lor de la tratament antituberculos.
În acest sens, nu este vorba de „reţineri forţate"şi de „detenţie"a persoanelor cu tuberculoză. Persoanele în cauză se tratează în secţii de ftiziopneumologie cu regim special, pentru a evita pericolul răspândirii infecţiei tuberculoase în societate.
Acest lucru este stipulat şi în Legea cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei nr.153-XVI din 04 iulie 2008. Articolul 15 al acestei legi stabileşte că, bolnavul cu formă contagioasă a tuberculozei, care încalcă regimul sanitar-antiepidemic sau care se eschivează de la examenul medical de depistare a tuberculozei sau de la tratamentul tuberculozei, este internat în temeiul unei hotărîri judecătoreşti în instituţie ftiziopneumologică specializată pentru tratament coercitiv. Astfel, nu putem afirma despre reţinere sau detenţie forţată şi ilegală a persoanei bolnave, care este internată doar în baza hotărîrii instanţei de judecată.
Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 472 din 07 august 2009 a fost aprobat Regulamentul privind modul de aplicare a tratamentului coercitiv persoanelor bolnave de tuberculoză contagioasă, care stabileşte clar modalitatea spitalizării ce se efectuează în condiţiile articolelor 308-311 din Codul de procedură civilă şi articolelor 307, 308, 310 din Codul de executare. Regulamentul menţionat stabileşte mecanismul prin care se asigură tratamentul obligatoriu al bolnavilor cu tuberculoză contagioasă în instituţie de ftiziopneumologie cu regim special, unde sunt asigurate toate condiţiile de asistenţă medicală specializată calitativă şi condiţiile sanitaro-igienice a unui staţionar specializat, în conformitate cu Programul Naţional de control şi profilaxie a tuberculozei şi recomandărilor Programului DOTS OMS. Aceste condiţii nu implică aplicarea unor forme de tortură sau alte tratamente inumane sau degradante asupra pacienţilor. Obligatoriu în toate instituţiile de ftiziopneumologie unde se tratează pacienţii cu tuberculoză sunt respectate drepturile omului, intimitatea personalităţii, confidenţialitatea datelor medicale, fiind întreprinse măsuri pentru evitarea stigmatizării sau discriminării acestor persoane. Astfel, întregul ansamblu de acţiuni ce se întreprind pentru tratamentul persoanelor bolnave de tuberculoză contagioasă constituie tratament obligatoriu în cadrul unei instituţii de ftiziopneumologie cu regim specializat.
În scopul revizuirii reglementărilor cu privire la reţinerea persoanelor bolnave de tuberculoză, respectării drepturilor omului, stabilirii mecanismului de intervenţie a organelor de poliţie la solicitarea personalului medical, de către MAI au fost elaborate instrucţiuni metodologice în care sînt stipulate expres acţiunile poliţiei în cazul documentării faptelor de eschivare a bolnavului de tuberculoză eliminator de bacili de la tratament sau încălcarea regimului prescris, aceste instrucţiuni obligînd colaboratorii organelor afacerilor interne să asigure confidenţialitatea şi nediscriminarea pacientului.