În mijloacele mass-media naţionale se vehiculează intens informaţia precum că în ultima perioadă a crescut îngrijorător numărul crimelor deosebit de grave. În realitate, însă, în primul trimestru al anului curent s-a reuşit stoparea tendinţelor negative atestate în anul 2010 în dinamica crimelor contra persoanei. Majorarea numărului de cauze penale atribuite categoriei deosebit de grave se datorează modificărilor operate în Banca centrală de date a MAI, urmare a modificării Codului penal. Astfel, la art. 16 - „Clasificarea infracţiunilor”, a fost majorat numărul categoriilor de infracţiuni care sunt atribuie celor deosebit de grave.
O altă cauză care a contribuit esenţial la sporirea nivelului infracţionalităţii în statistici, o constituie şi introducerea la 03.02.2009 în Codul penal a răspunderii pentru conducerea autovehiculului în stare de ebrietate (art. 2641 Cod penal). Doar în anul 2010 pe aceste fapte au fost pornite 3013 cauze penale sau, practic, 10% din numărul total de cauze pornite în perioada dată.
În această ordine de idei, afirmaţiile privind creşterea fără precedent a fundalului infracţional sunt nefondate. Pe parcursul primelor 3 luni ale anului 2011 s-a înregistrat o diminuare a numărului infracţiunilor atribuite la categoria celor excepţional de grave şi grave. În special, s-a redus numărul omorurilor, vătămărilor intenţionate grave, vătămărilor intenţionate, atacurilor tâlhăreşti, infracţiunilor privind viaţa sexuală etc.
Dacă facem o comparaţie între situaţia infracţională înregistrată de MAI în primele trei luni ale anului curent şi cele din anul trecut constatăm următoarele: au fost înregistrate 32 omoruri ceea ce este cu 17 cazuri de omor mai puţin decât în perioada de 3 luni ale anului 2010.
Vătămări corporale grave- 77- cu 2 mai puţine decât în perioada analogică din 2010
Violuri - 50- cu 26 mai puţine ca în 3 luni ale 2010
Tâlhării - 35- cu 18 mai puţine decât în 3 luni ale 2010
Furturi de transporturi – 11- cu 7 mai puţine decât în 3 luni ale 2010
E îngrijorător alt fapt - că infracţiunile contra vieţii şi sănătăţii persoanei şi contra patrimoniului sunt comise cu o cruzime deosebită faţă de victime, deseori manifestată de către minori şi pe fundalul stării avansate de ebrietate alcoolică sau narcotică. Aceste probleme, însă, sunt mult mai puţin analizate în presă. Astfel, numai în anul trecut, de către persoane în stare de ebrietate alcoolică sau narcotică au fost comise 1.588 infracţiuni.
Deosebit de vulnerabili în acest sens sunt minorii rămaşi fără supravegherea ambilor părinţi, numărul lor, la moment, ridicându-se la 29.681. În anul 2010 de către minori au fost comise 1448 infracţiuni, inclusiv 10 omoruri, 14 vătămări intenţionate, 20 tâlhării, 116 jafuri, 932 furturi, 53 infracţiuni privind viaţa sexuală, 53 acte de huliganism. În prezent în vizorul organelor de poliţie se află 3525 copii şi 1009 familii incomplete.
În context, devine deosebit de important rolul tuturor autorităţilor publice centrale şi locale abilitate (de educaţie, de protecţie socială, de probaţiune, de sănătate etc.), precum şi a mijloacelor mass-media şi al fiecărui membru al societăţii.
Pentru identificarea clară a atribuţiilor care revin în prezent poliţiei, diferite de celelalte autorităţi publice responsabile pentru prevenirea comportamentului anti-social, se definitivează proiectul Legii cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, se elaborează cadrul normativ departamental, precum şi Strategia cu privire la prevenirea manifestărilor antisociale şi comportamentului deviant.
Concomitent, MAI întreprinde acţiuni ferme privind înregistrarea obligatorie a tuturor sesizărilor cu privire la infracţiuni şi eradicarea cazurilor de tăinuire a crimelor, precum şi la asigurarea începerii imediate a urmăririi penale, atunci când organele de drept sunt sesizate despre infracţiune şi aceasta a fost constatată.
Drept urmare a înăspririi disciplinei de evidenţă/înregistrare a petiţiilor, precum şi intensificării activităţilor de depistare a crimelor latente (vătămări corporale medii, violenţă sexuală, acte de huliganism, escrocherii, furturi, pungăşii, accidente rutiere, etc) în primele 3 luni ale anului curent, se atestă o majorare comparativă a numărului total de cauze penale pornite pe unele compartimente de crime. Această majorare este condiţionată de creşterea numărului cauzelor penale pornite pe categoriile de infracţiuni uşoare (de la 677 la 1365) şi mai puţin grave (de la 4040 la 4148), care constituie 82,3% din delictele penale înregistrate.
În vederea excluderii faptelor de neînregistrare a sesizărilor şi sporirii credibilităţii cetăţenilor, asigurării calităţii acţiunilor procesuale desfăşurate, în ultima perioadă au fost schimbate radical criteriile de apreciere a activităţii poliţiei şi organelor de urmărire penală ale MAI, prioritate acordându-se opiniei cetăţenilor despre calitatea serviciilor prestate şi a acţiunilor efectuate în perioada estimată, precum şi dezicerii de indicii cantitativi, bazaţi în exclusivitate pe datele statistice.
În acelaşi timp, MAI este angajat într-un proces amplu şi complex de reformare a sistemului, orientat către exercitarea funcţiilor de serviciu în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare, de eradicare a corupţiei, torturii, actelor degradante şi inumane faţă de cetăţeni. În acest sens, a fost aprobată Concepţia de reformare a instituţiei care are drept scop modernizarea şi alinierea activităţilor de asigurare a ordinii de drept la standardele europene.
Direcţia informare şi relaţii publice,
13 aprilie