Acţiunile prevăzute în Concepţia de reformare vizează îmbunătăţirea calităţii muncii angajaților MAI. Beneficiari ai procesului de reformare sunt, în primul rând, cetăţenii Republicii Moldova: anume ei urmează să participe şi să se implice în procesul de reformare a poliţiei şi carabinierilor şi elaborarea actelor decizionale. Vor fi create, în acest sens, mecanisme ce să atragă societatea civilă în procesul de evaluare a activităţii MAI, inclusiv şi prin crearea instituţiei „ombudsman-ului poliţiei”.
În rândul doi, delimitarea statutului de poliţist de cel al altor categorii de funcţionari care asigură activitatea poliţiei. Poliţistul va fi un funcţionar public cu statut special, determinat de atribuţiile poliţieneşti specifice. Funcţia de asigurare şi restabilire a ordinii publice va fi transmisă de la poliţie către carabinieri. Efectivul poliţiei va fi format doar din angajaţii a căror funcţie va implica investigarea infracţiunilor (detectivii) şi constatarea contravenţiilor.
Foarte importantă este armonizarea cadrului instituţional, organizaţional şi funcţional al MAI. Acest proces poate fi realizat prin instituirea unor structuri descentralizate, transparente şi flexibile, axate pe supremaţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; readucerea poliţiei în serviciul cetăţeanului. Numai în acest mod se vor putea construi relaţii durabile, axate pe transparenţă şi comunicare; se va putea redobândi încrederea populaţiei în sistemul organelor de ordine şi securitate publică şi se vor oferi servicii de calitate.
La modul general, activitatea poliţiei, a carabinierilor şi altor subdiviziuni ale MAI va fi supusă unui proces de perfecţionare, acest fapt presupunând elaborarea şi adoptarea unui şir de proiecte de legi şi hotărâri de Guvern, menirea cărora e să asigure realizarea obiectivelor planificate. Au fost deja elaborate şi puse în discuţie proiectele Legii cu privire la poliţie şi statutul poliţistului, Legii cu privire la carabinieri, Legii privind combaterea crimei organizate şi altele.
În paralel cu perfecţionarea cadrului legislativ, MAI preconizează şi crearea unor structuri de dirijare şi executare, care să asigure delimitarea strictă a funcţiilor subdiviziunilor MAI, identificarea şi stabilirea clară a competenţelor acestora; “demilitarizarea” poliţiei şi delimitarea statutului de poliţist de alte categorii de funcţionari care asigură activitatea poliţiei; reformarea trupelor de carabinieri prin preluarea integrală de la poliţie a funcţiilor de menţinere şi restabilire a ordinii publice, care urmează să treacă la serviciul militar exclusiv prin contract; reformarea sistemului de pregătire şi promovare a angajaţilor MAI, prin crearea unui ciclu continuu de instruire profesională; revigorarea sistemului de evaluare a activităţii poliţiei şi altor subdiviziuni ale MAI, bazat pe criterii ce vor include receptivitatea poliţiei faţă de necesităţile concrete ale comunităţii, participarea societăţii civile la identificarea şi soluţionarea problemelor ce ţin de securitatea comunităţii, nivelul de încredere şi respect faţă de poliţie etc.
Realizarea acestor obiective reprezintă condiţia de bază a finalizării cu succes a procesului de reformare a MAI, inclusiv prin asigurarea poliţistului cu un statut social demn, ce va reflecta riscurile inerente funcţiei şi va da importanţă activităţii pe care o desfăşoară.
Direcția informare și relații publice,
28 aprilie