România sprijină toate demersurile de integrare europeană ale Republicii Moldova, inclusiv în domeniul afacerilor interne, iar dialogul cu Bruxellesul avansează pe zi ce trece privind aderarea la Uniunea Europeană, a declarat Ana Revenco, ministrul afacerilor interne din Republica Moldova, într-una interviucordat pentru CaleaEuropeană.ro în care a subliniat nevoia țării sale de a utiliza tehnologii avansate care vizează ordinea și securitatea publică pentru a face față actualității de securitate în care se află în prezent, cu un război la frontieră. De asemenea, ministrul de interne de la Chișinău a indicat că dorește, împreună cu România și Comisia Europeană, să susțină crearea unui mecanism european pentru ordine publică, similar mecanismului european de protecție civilă, care să includă și Republica Moldova.
Revenco s-a aflat miercuri și joi în România, unde a participat la deschiderea Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2022, cea mai mare expoziție de tehnică militară și de securitate din zona Europei de Est, și a avut întrevederi cu omologul român Lucian Bode, precum și cu alți oficiali.
Ministrul de interne de la Chișinău a abordat aspectele legate de integrarea europeană a țării sale, sprijinul României în acest sens, dialogul cu Uniunea Europeană și sprijinul european pentru gestionarea situației umanitare și de securitate ca urmare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, precum și situația din Transnistria.
Aceasta a precizat că datorită prezenței Frontex în Republica Moldova, statul și-a consolidat capacitatea de control la granița cu Ucraina, dar și la granița cu România.
CaleaEuropeană.ro: Care este importanța prezenței Republicii Moldova la o expoziție de tehnică militară pentru Europa de Est? Care este motivul prezenței dumneavoastră aici astăzi?
Ana Revenco: În primul rând, aici am văzut și am făcut cunoștință cu mai mulți producători, nu neapărat doar pe segmentul de tehnologii militare, tehnologii care pe larg sunt utilizate și în domeniile care vizează ordinea publică ori securitatea publică. Sunt domeniile care sunt parte din mandatul Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova. Sunt aici pentru a face cunoștință cu cele mai avansate tehnologii sau cât de departe a ajuns tehnologia care este acum utilizată de foarte multe țări în domeniile la care m-am referit.
În al doilea rând, desigur că ne dormim să devenim un liant, să creăm un pod între producătorii de tehnologii avansate utilizate în managementul domeniilor care vizează securitatea și ordinea publică în beneficiul cetățeanului și cu partenerii noștri de dezvoltare. Aceste liante și căi care să se plieze pe nevoile noastre. Când zic nevoi, mă refer la actualitatea de securitate în care ne aflăm acum, cu un război la frontieră care cu certitudine schimbă tot ce înțelegem noi sau tot ce am înțeles până acum în domeniul riscurilor la adresa ordinii și securității publice.
Aici nevoile noastre vizează mai multe segmente. Ele țin de nevoia de a consolida capacitățile noastre în comunicare și transmisii pe palierul de prevenire și intervenție în atacurile cibernetice sau în securitatea cibernetică. Avem nevoie de o mai bună capacitate să supraveghem și să controlăm hotarele noastre. O mobilitate mult mai bună este necesară pe întreg palierul afacerilor interne și asta pentru că suntem față în față cu pericole care afectează ordinea și securitatea publică, pericole mai bine cunoscute unui cerc mai larg de profesioniști și populația civilă. Războiul a creat cu regret premise pentru criminalitatea transfrontalieră sau traficul de arme, de persoane sau de droguri să se recalibreze, pe de-o parte.
Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că avem față în față și un sir de alte pericole mai atipice pentru sistemul afacerilor interne. Cele la care mulți se referă drept hybrid threats sau pericole de tip hibrid la care se mai adaugă și pericolul de terorism, extremism. Pe un alt palier mai avem și propagandă, știrile false. Deci iată o complexitate de pericole cărora trebuie să le facem față și cu certitudine asta o putem face doar dacă operăm la tehnologii avansate. Așa conchid cu motivele pentru care sunt aici: a cunoaște, a pune în contact nevoile noastre cu tehnologia și cu partenerii, astfel încât să știm exact cum mergem, dar într-un tot întreg, înainte.
Trei dimensiuni în care Republica Moldova conlucrează cu România și UE
CaleaEuropeană.ro: Știm foarte bine și este important să menționăm, Republica Moldova este un stat neutru din punct de vedere securitar și militar, dar acest lucru nu o împiedică să încerce să își găsească metode pentru a-și asigura mai bine securitatea și reziliența, mă refer la securitatea internă. Chiar președintele Consiliului European când s-a aflat recent la Chișinău a spus că Uniunea Europeană va sprijini Republica Moldova. Aveți semnale de sprijin în acest sens și din partea României și din partea Uniunii Europene, mai ales din punct de vedere financiar pentru a găsi astfel de sisteme cum ați menționat, pe zona de comunicații, pe zona de telecomunicații, poate și pe zona de aparatură pentru a monitoriza diferite situații sau trafic la frontieră pentru că Republica Moldova are și o presiune destul de mare în ceea ce privește situația refugiaților.
Ana Revenco: Este important să menționăm că aici există trei dimensiuni pe care comunicăm și conlucrăm și foarte bine și cu România și cu Bruxellesul. O să încep cu România pentru că este mai aproape și a fost întotdeauna alături și ne-a sprijinit în toate demersurile noastre de integrare europeană și de aducere a bunăstării și securității în țară. Chiar din prima zi a războiului am luat legătura cu colegii din România, a fost creată și o celulă de criză. Exact cadrul în care ne-am permis să facem un schimb foarte rapid de informații pentru a gestiona toate subiectele mai tensionate care apăreau privind schimbul de informații pe fluidizarea fluxului de refugiați, pe schimbul de informații privind pericolele de criminalitate transfrontalieră, pe coridoare umanitare, pe infrastructura de răspuns înainte de traversare hotar și după. Foarte bine s-a lucrat și se lucrează în continuare. România este și proactivă, deseori nici nu mai intervenim cu un demers când ni se pune la dispoziție și informație.
Mâine voi avea în agenda mea o întrevedere cu ministrul dvs. de Interne, cu domnul Lucian Bode. Nu vom discuta doare ce am făcut până acum. Cel mai important este că vom face un schimb de opinii și de planuri pentru viitorul imediat, cum ne vom mișca inclusiv pentru pregătirea platformei de solidaritate și suport a Republicii Moldova post Berlin. Următoarea platformă va avea loc la București foarte curând. Acestea vor fi subiectele de discuție cu Lucian Bode, dar și pe partea bilaterală strict afaceri interne. În februarie semnasem și un plan operațional și un acord care merge bine chiar dacă avem și un război la frontieră, dar este evident că necesitatea de a extinde colaborarea deja depășește acea dimensiune de plan.
Republica Moldova contează pe sprijinul României în domeniul afacerilor interne pentru aderarea la UE
CaleaEuropeană.ro: A fost un plan bilateral de cooperare, dar și un plan de instructaj pentru ofițerii și poliția Republicii Moldova, MAI. Înțeleg că există și un astfel de protocol de colaborare, nu?
Ana Revenco: Exact, la asta m-am referit.
CaleaEuropeană.ro: Având în vedere că este o temă foarte importantă în ultima perioadă și poate reușim să o cuplăm la acest sprijin bilateral pe care România îl oferă. Contați și pe sprijinul și pe expertiza României în ceea ce privește domeniul afacerilor interne în contextul negocierii procedurii de aderare la Uniunea Europeană?
Ana Revenco: Categoric. Desigur că acum prioritatea ține de modificarea și de îmbunătățirea cadrului legal. Aici stăm bine. În ceea ce privește capacitatea de implementare, desigur că vom avea nevoie de o profesionalizare continuă a forțelor de ordine, a poliției, a carabinierilor, a poliției de frontieră și a altor specialiști care sunt parte din afacerile interne din Republica Moldova. Acesta va fi și subiectul discuțiilor și cooperării continue cu Ministerul Afacerilor Interne din România.
De altfel, pot să vă zic că chestionarul acesta ne-a prins pe un picior bun și exact așa cum trebuie pentru că ne aflăm pe finalul procesului de elaborare a strategiei Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova care va cuprinde și programe sectoriale bine conturate, care vizează criminalitatea transnațională inclusiv, ordinea publică și dezastre și multe altele. Iată că aici avem cu certitudine spațiu mare de explorat în ceea ce privește lucrul, conlucrarea directă între arme, la nivel de politici cu Ministerul Afacerilor Interne din România, inclusiv ghidarea și modul cum implementăm noi aceste programe, astfel încât să venim mai aproape de tot ce numim noi standarde, principii, proceduri de lucru în spațiul european. Asta ne și dormim. Prin interoperabilitatea proceselor și serviciilor care astăzi sunt disponibile în spațiul UE și vor fi exact așa organizate lucrurile în Republica Moldova, să devenim parte din marea familie europeană.
Republica Moldova dorește un mecanism european pentru pericolele din sfera ordinii publice, pe modelul Mecanismului european de protecție civilă
Vă spuneam mai înainte că lucrăm pe mai multe dimensiuni, precum dimensiunea bilaterală cu România. Dar avem și un dialog care avansează pe zi ce trece cu Bruxellesul. La fel, acesta vizează subiectul de securitate în regiuni. Chiar recent, am avut-o în vizită la Chișinău pe Ylva Johansson, comisar european pe justiție și afaceri interne. Este o adevărată doamnă care ține în mâinile ei acum, în timpurile acestea extraordinare, acest mandat de securitate si apărare al spațiului european. O altă candidatură nici nu mi-aș fi putut imagina. Ea cunoaște foarte bine nevoile pe securitate și care sunt și vulnerabilitățile regionale.
Discutasem cu dumneaei necesitatea nu doar a Republicii Moldova, ci și a întregului continent european să abordăm într-o dimensiune mult mai extinsă tot ceea ce astăzi numim ecosistemul de securitate european. Dumneaei a venit în sprijinul intenției noastre de a veni cu o nouă platformă sau cu un cadru nou de cooperare care să includă și Republica Moldova în egală măsură cu statele membre UE și un mecanism nou prin care să fie abordat astăzi acest nevoie de securitate care, dat fiind că avem un război la graniță, ar însemna că sunt niște pericole cu un voltaj foarte înalt, deci mecanismele vechi nu mai demonstrează eficiența de odinioară. Ne-a zis că ne susține în această intenție.
Am discutat acest subiect și cu Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare a Senatului României. În special, am discutat în detaliu nevoia de a aborda în comun, pentru că vorbim astăzi despre niște pericole care sunt împărtășite. Nevoia de a aborda unitar această vulnerabilitate este pe deplin înțeleasă. Vom merge împreună și eu cred că acest trio doamna comisar european, doamna președintă a Comisiei și eu în calitate de ministru al Afacerilor Interne, vom putea propulsa și ridica nevoia unui mecanism nou unic al Uniunii Europene care să includă și Republica Moldova.
În ceea ce privește abordarea sistemului de securitate, va prinde foarte repede contur și vom putea trage hotarul de securitate de la frontiera administrativă a Uniunii Europene, până după ea, deci să includă și Republica Moldova pentru că suntem la hotar, suntem pe linia întâi și nu mai putem merge altfel decât dacă mergem unitar. Deci pe o platformă nouă, pe un mecanism nou similar poate și celui la care multă lume se referă astăzi drept un mecanism al Uniunii Europene de protecție civilă care funcționează bine și și-a demonstrat eficiența în timpul dezastrelor sau a urgențelor de alt gen, dar lipsește un mecanism similar atunci când vorbim despre pericole care vizează securitatea și ordinea publică la fel, într-o modalitate unitară de abordare.
Timp 30 de ani, Transnistria este pe loc
CaleaEuropeană.ro: Și mai ales că mecanismul european de protecție civilă nu se referă doar la statele membre UE, pot fi și state partenere, cum e și Republica Moldova. Pentru că ați menționat acest lucru, practic vorbind de o extindere a sprijinului peste hotarul administrativ al UE, nu pot să nu vă întreb, pentru că probabil și mulți cetățeni se întreabă: ce înseamnă în acest context pentru teritoriul Republicii Moldova, având în vedere că există provocările și problemele pe care le-am văzut și noi recent în Transnistria? Poate puteți să ne luminați un pic această perspectivă.
Ana Revenco: Vă ziceam că din ziua întâi când a fost declanșat războiul am activat și centrul unic de comandă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în care sunt prezente absolut toate armele și reprezentanți ai altor structuri de aplicare a legii. Una dintre sarcinile acestui centru este monitorizeze situația, să analizeze care sunt riscurile să developeze scenarii și să puncteze posibile direcții predictibile de evoluție a situației, astfel încât să luam decizii în ceea ce privește planurile de acțiune pe termen imediat sau pe termen mediu. Toate planurile noastre de contingență sunt cu certitudine bazate pe aceste analize de risc și pe scenarii de predictibilitate. Analizăm, monitorizăm, ajustăm și suntem gata să intervenim orice moment și indiferent de cum vor evolua scenariile.
Pot să vă zic că timp de 30 de ani, Transnistria este pe loc. Nimic geopolitic și geografic nu s-a schimbat. Tiraspolul și-a solicitat continuu independența. Armata rusă se află acolo, nimic iarăși nu s-a schimbat. Și avem și un depozit de armament. Conștientizăm foarte bine pericolele care există. De aici vine și acest efort de monitorizare și analiză continuă. Toate forțele și toate resursele sunt astăzi reconfigurate astfel încât să putem să reacționăm corespunzător.
CaleaEuropeană.ro: Ați discutat acest subiect și cu comisarul european Ylva Johansson și cu partenerii români? Este de interes pentru Bruxelles și pentru România să sprijine situația de pe teren în sensul și acelui mecanism despre care ați menționat?
Ana Revenco: Desigur că și Bucureștiul și Bruxellesul cunosc foarte bine care este situația în raport cu prezența în Transnistria a trupelor ruse. Doamna comisar cunoaște foarte bine care sunt amenințările, care sunt vulnerabilitățile în sistemul de securitate și al nostru, dar și la hotar cu UE. Atunci când vorbim despre un sprijin în consolidarea rezilienței Republicii Moldova la pericolele ce vizează securitatea și ordinea publică, cu certitudine se iau în calcul și acele riscuri și amenințări care vizează regiunea Transnistria.
80 de polițiști de frontieră din UE sunt în Republica Moldova pentru a sprijini gestionarea fluxului de refugiați
CaleaEuropeană.ro: Vizita comisarului european Ylva Johansson la Chișinău a venit și în contextul în care UE a aprobat sprijin în sensul prezenței Frontex pe teren. Mă refer la adiția de pază și de coastă a Uniunii Europene. Vedeți în următoare perioadă având în vedere că nu știm încotro se îndreaptă conflictul din Ucraina, vă așteptați la o creștere a numărului de refugiați și în egală măsură la o creștere a sprijinului Uniunii Europene pe această zonă pentru a gestiona cât mai bine situația? Pentru că Republica Moldova face o treabă în egală măsură și lăudabilă și valoroasă, fiind statul non-UE care primește cel mai mare număr de refugiați.
Ana Revenco: Doamna Johansson a avut un rol decisiv în grăbirea semnării acestui acord. Fără precedent, în doar două săptămâni a fost și negociat și semnat. Asta ne face să ne simțim și mai fermi în dialogul continuu cu dumneaei în ceea ce privește crearea acestui cadru nou și unic de cooperare. Grație prezenței poliției de frontieră, din mai multe state membre, prin intermediul Agenției Frontex în Republica Moldova, ne-am consolidat capacitatea de control în punctele de trecere a frontierei și pe granița cu Ucraina, dar și pe granița cu România. Presiunea este pe ambele flancuri și pe est și pe vest din cauza fluxului care vine din est. Mulți dintre ei sunt orientați pe vest.
Deja avem aproximativ 80 de polițiști de frontieră care fac echipă comună cu colegii mei în teren. Lucrăm în continuare pentru a îi abilita să facă echipe comune și pentru a supraveghe frontiera pe linia verde pentru că anumite pericole vin și pe acest segment. Aici mă refer și la anumite pericole care încep să se materializeze în ceea ce privește organizarea migrației ilegale sau traficul de persoane, traficul de armament sau muniții care se poate materializa foarte rapid. Avem nevoie de o prezență mult mai profesionistă și activă și continuă în zona verde, deci vom menține în continuare solicitarea de a majora numărul de specialiști Frontex prezenți în țară.
CaleaEuropeană.ro: Presiunea mai mare bănuiesc că o simțiți pe frontiera comună cu Ucraina, mai puțin pe frontiera comună cu România, având în vedere că există colaborare.
Ana Revenco: Presiunea vine din numărul mare de refugiați. Sistemul afacerilor interne a fost calibrat pentru timpuri de pace. Acum numărul de refugiați depășește din punct de vedere al numărului de persoane care traversează frontiera, actele care urmează să le proceseze poliția de frontieră, analizele de risc, profilurile care sunt operaționalizate depășesc de zeci de ori volumul obișnuit pentru un punct de trecere al frontierei. De aici și presiunea pentru că avem nevoie în continuare de oameni suficienți, bine instruiți, odihniți pentru a sta de veghe și pentru a nu permite anumitor pericole să se materializeze și pentru a acționa la timp.
Din cauza din fluxului continuu și pe intrare și pe ieșire, este important să demonstrăm că pe de-o parte veghem frontiera noastră, pe de altă parte este important să demonstrăm că suntem și un partener de încredere. Aici mă refer la România, și prin România mă adresez întregului spațiu al UE. Vrem și putem să demonstrăm că suntem un partener de încredere, să ne facem meseria așa cum cere cartea. De altfel, și prezența specialiștilor Frontex este o ocazie absolut minunată pentru ca echipa mea să facă schimb de experiențe.
“Suntem siguri că România va fi alături de noi” în parcursul european
CaleaEuropeană.ro: Cred că e foarte important pentru Republica Moldova să aibă un avocat precum România în interiorul UE, dar cred că și pentru România este reconfortant să știe că într-un fel drumul Republicii Moldova către UE trece prin România. Dar nu pot să nu omit faptul că organizăm acest interviu în timp ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află la Bruxelles, unde va deveni primul șef de stat de peste Prut care susține un discurs în plenul Parlamentului European. V-aș întreba din această perspectivă ce așteptări aveți la finalul lunii iunie când vor avea loc acele discuții șa nivel european privind acordarea statutului de țară candidată a Republicii Moldova. Nu vă întreb doar în calitate de ministru al Afacerilor Interne, ci și în calitate de membru al unui guvern pro-european care și-a asumat această direcție și dacă ne puteți sintetiza ce pași urmează indiferent de răspunsul Bruxellesului, fie ca va fi dobândire de statut de țară candidată sau potențial candidată.
Ana Revenco: În momentul în care am anunțat dorința majorității și a cetățenilor Republicii Moldova de a deveni în egală măsură membră a UE, înseamnă că noi toți ne-am asumat un mare angajament de a munci pentru a aduce toate valorile și modul cum gândește și cum acționează Europa la noi acasă. Indiferent de ritmul în care se va mișca Bruxellesul, noi vom continua acest parcurs. Înțelegem că avem foarte multă muncă de făcut de aici de acasă, din Chișinău.
Vom continua să construim căi și poduri, vom continua să ne profesionalizăm, vom munci ca să asigurăm că toate procesele și toate standardele după care sunt organizate și funcționează autoritățile publice sunt cele care rezonează și pe care le susțin cetățenii din UE, astfel încât să ne asigurăm că ne mișcăm într-un ritm în care ne putem permite astăzi, dar cu certitudine avem nevoie și de un sprijin din partea Europei. Suntem siguri că vom avea România alături de noi în acest parcurs. România a răspuns întotdeauna foarte rapid la solicitările și nevoile noastre informaționale, de cunoștințe, de instruiri, chiar și în timpurile de pandemie. Și acum în timp de război a acționat rapid. Avem certitudinea că avem pe cineva care să împărtășească experiența din interior, astfel încât să facem acest parcurs cât mai rapid și să asigurăm cetățenilor noștri acel trai decent și liniștit pe care și-l doresc toți, indiferent dacă se află pe malul drept sau stâng al Nistrului.
Sursa:www.caleaeuropeana.ro