Suntem în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Oamenii legii luptă, în continuare, cu fenomenul corupției electorale, zeci de perecheziții au loc în mai multe raioane ale țării, în dosare ce vizează coruperea alegerilor, finanțarea ilegală a campaniei electorale și a partidelor politice. Acest fenomen, fenomenul traficului și consumului de droguri, dar și modul în care poliția va asigura ordinea publică în Campania electorală și în ziua alegerilor, le analizăm cu Ministra Afacerilor Interne doamna Daniella Misail Nichitin.
Vedem percheziții în dosare care vizează și coruperea alegătorilor și finanțarea partidelor politice. Acest subiect nu este nou pentru Republica Moldova. El a existat și la alegerile prezidențiale. De ce aceste practici nu au fost curmate până acum, până să ajungem în campanie?
Pe măsură ce ne apropiem de scrutinul electoral, bineînțeles, că fenomene cum ar fi corupția electorală și finanțarea ilegală a partidelor politice sunt în creștere. Vedem cum se lucrează în echipă și interinstituțional. E vorba de acțiunile poliției, a procurorilor, dar și a altor structuri de aplicare a legii cum ar fi Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate. Într-adevăr sunt sute de percheziții realizate în ultima perioadă, avem zeci de persoane reținute. Mai mult ca atât avem zeci de mii de procese contravenționale privind corupția electorală pasivă și aici, mă refer, când zic cifra de zeci de mii, la perioada de când a intrat în vigoare această prevedere în Codul Contravențional. Dacă ne referim la perioada electorală vorbim de circa 2 sute de percheziții și mai mult procese penale care au fost intentate, inclusive procese verbale pe corupție privind întâlnirile. Cele mai frecvente încălcări care au fost până acum documentate de poliție țin de corupția privind întâlnirile, adică acele proteste plătite, organizate, nesubordonarea la solicitările organelor de poliție sau ale carabinierilor, huliganism, dar și încălcarea legislației privind întrunirile. Evident că această perioadă vine cu mai multe provocări și în acest sens acționăm nu doar din perspectivă punitive, adică poliția se orientează, dar și carabinierii și alte structuri de aplicare a legii nu doar pe aplicarea sancțiunilor contravenționale sau penale și componenta de prevenire este una foarte importantă. În acest sens, Poliția a lansat Campania ,,Nu îți pierde votul”. Este o campanie care include mai multe componente atât materiale informaționale, dar și spoturi video, astfel încât să ajungem la toate categoriile de cetățeni. Scopul acestora este unul foarte clar: Poliția intervine pro activ astfel încât cetățenii să își cunoască drepturile, vorbim de acele drepturi și libertăți fundamentale, cum ar fi drepturi la întruniri, dar și care sunt pedepsele sau sancțiunile în cazul în care acestea sunt încălcate. Care sunt provocările cele mai frecvente în această perioadă?. Vedem protestele plătite, care se desfășoară în mai multe locuri, în diferite localități. Scopul acestora este de a supra solicita eforturile poliției și a carabinierilor. Vedem agitația electorală de unii concurenți electorali care au fost scoși din cursa electorală sau a căror activitate a fost limitată sau interzisă printr-o hotărâre a unei instanțe judecătorești. Vedem, în continuare, invitații sau acțiuni care vin să dezbine societatea pe diferite criterii, cum ar fi criterii etnice sau de limbă sau chiar religioase, promisiuni de remunerații financiare care sunt absolut irealiste. Mai mult ca atât, promisiuni că în cazul în care poliția va aplica o sancțiune sau alta să nu vă fie frică de ele, pentru că o să vă ajutăm- fie să le contestați, fie să le achităm, pregătiri de acte huliganism și nu în ultimul rând, în această perioadă, am văzut și o intensificare a amenințărilor chiar la adresa angajaților din sistemul de aplicare a legii, a judecătorilor, a jurnaliștilor și a formatorilor de opinie. Suntem într-o supra solicitare în care instituțiile de aplicare a legii lucrează ca o echipă comună pentru a reduce toate riscurile și a acționa în baza predictibilității, în baza scenariilor de evaluare a riscurilor.
Doamna Ministră, partidele clasice coordonate de Ilan Șor nu au fost admise în aceste alegeri, pe care noi le știm a fi coordonate de Ilan Șor, respectiv dacă a dispărut miza participării la alegeri ar trebui să dispară și toate aceste participări la proteste și corupere electorală sau această rețea funcționează, în continuare, deși nimeni din exponenții Șor nu sunt admiși la alegeri?
După ați văzut, ei în continuare își continuă activitățile de destabilizare și de incitare la ură, de organizare, încurajare a protestelor plătite. Mai mult ca atât, noi suntem într-un plin război de dezinformare, se folosesc foarte multe mesaje, conținuturi video, scopul cărora este de a dezbina societatea, de a face atacuri la primele persoane din stat și multe altele pe care le vedem în special pe unele rețele de socializare, cum ar fi TikTok-ul și Telegram-ul. Vreau să reafirm că poliția va acționa, în continuare, destul de ferm și dur pentru a investiga și documenta toate aceste acțiuni. Poliția este în plină monitorizare a tuturor mediilor și spațiilor sociale.
Doamna Ministră, dar Poliția probabil știe pentru cine lucrează, pentru ce concurent electoral lucrează această rețea, că ei lucrează pentru a obține un scor electoral, nu? Toate aceste fonduri se cheltuie pentru a accede în Parlament?
Miza este destul de mare și acele servicii din afara țării nu vor evita să investească, în continuare și să folosească acești bani pentru a schimba direcția pro europeană în una pro rusă, de asta și avem intensitatea acțiunilor care sunt, de asta și cetățeanul vede acțiunile organelor de aplicare a legii, în formă de percheziții, rețineri și alte sancțiuni care sunt aplicate mai intens în această perioadă.
Șor lucrează pentru un concurent electoral care este astăzi deja înregistrat sau miza este doar să destabilizeze situația?
Miza este de a destabiliza, miza este de a folosi toate sursele posibile, inclusiv persoane interpuse astfel încât să poată fi schimbat vectorul proeuropean în unul pro rus în următorul Parlament al Republicii Moldova.
Au avut loc recent percheziții la o entitate politică care este parte a unui bloc electoral, mă refer la Partidul ,,Inima Moldovei” condus de politiciana Irina Vlah și doamna Vlah acuză poliția de represiuni, spune că această activizare a Poliției vine anume pentru a comite aceste represiuni asupra unor concurenți care luptă cu PAS, spun ei.
Poliția nu face altceva decât să aplice legea și atunci când sunt abateri de la legislație, atunci când anumite acțiuni care au fost sesizate de Comisia Electorală Centrală ajung la organele de aplicare a legii, ele sunt investigate corespunzător. Bineînțeles, că în campania electorală anumiți concurenți folosesc și scenarii de victimizare, asta este parte a agendei politice.
Vreau să vorbim despre amenzile pentru cei care încă la prezidențiale și la referendum și-au vândut votul. Dvs ați menționat că există mai multe procese contravenționale pe aceste cazuri. Totuși, am auzit voci în spațiul public, inclusiv avocați, care spun că mulți câștigă în instanță atunci când este vorba despre aceste amenzi pentru că poliția nu are probe?
Da, sunt unele procese contravenționale care sunt contestate în instanță de judecată. În instanță sunt analizate probele. Au fost unele aspecte care țin de procedură, dar în ultimul timp numărul acestor contestații este în scădere. Mai mult ca atât, noi vedem în anumite instanțe și anumiți judecători care anulează procesele verbale. În mare parte ele rămân în vigoare și cetățenii sunt obligați să plătească amenzile aplicate.
O achită în general cetățenii sau au restanțe?
Dacă vorbim de corupere electorală pasivă suma amenzilor achitate este deja de sute de mii, dar vorbim de coruperea în cazul întrunirilor și aici vorbim de zeci de lei încasate din amenzi.
Acum două săptămâni, a avut loc ședința Consiliului Suprem de Securitate. După ședință, președinta Maia Sandu vorbea despre faptul că Rusia încearcă să-i ofenseze aceste alegeri prin intermediul mai multor instrumente. Unul ar fi protestele plătite și spuneam unui politician euro sceptic despre faptul despre faptul că Rusia ar dori să destabilizeze situația înainte de aceste alegeri prin intermediul protestelor plătite și politicianul respectiv ironiza și făcea glume și întreba care proteste, proteste de genul lui Picaciu, în care Poliția a luat mascotele de judecării și le-a închis? Care proteste? Cum răspundeți acestor politicieni?
Noi și avem, în continuare, proteste care sunt în diferite locații ale municipiului Chișinău. Pentru a face o claritate în acest sens am elaborat Ghidul Protestatarului, care este și în limba română și limba rusă, astfel ca cetățenii să cunoască care sunt drepturile lor atunci când vorbim de libertatea la întrunire, atunci când vorbim de proteste care sunt sancționate și autorizate. Ele au o adresă exactă. Deci, persoanele pot folosi anumite pancarte, își pot exprima voința. Lucrurile stau diferit atunci când aceste întruniri depășesc numărul de persoane pe care îl permite legea, atunci când în cadrul acestor întruniri se încearcă a destabiliza sau a provoca organele de aplicare a legii, când persoanele au obiecte interzise, care pot fi folosite în scopuri de incitare și aplicare a violenței. În esență, doar aceste acțiuni le documentează și le investighează poliția. În momentul în care se desfășoară conform autorizațiilor, pe adresa și locația obținută- suntem într-un stat democratic și fiecare este liber să își exprime opțiunea.
Aveți poate informații de la SIS cu referire la ziua votului sau a doua zi după alegeri, când rezultatele ar putea fi imprevizibile, că ar putea avea loc destabilizări, proteste cu oameni nemulțumiți de rezultatele alegerilor?
Există și acest scenariu. Este agreat și coordonat inclusiv la nivelul planurilor situaționale și care sunt intervențiile în astfel de destabilizări. Vreau să afirm cu toată certitudinea că și în aceste scenarii poliția și carabinierii vor acționa exact cum prevede legislația pentru a asigura ordinea publică și siguranța cetățenilor.
Se ia în considerare scenariul protestelor de amploare după alegeri?
Da, bineînțeles. Sunt și astfel de informații, inclusiv operative.
Tot după ședința Consiliului Suprem de Securitate, Președintele vorbea despre un alt instrument folosit de Federația Rusă, este vorba de campanii ample de dezinformare prin intermediul platformelor TikTok și Telegram. Are Ministerul de Interne pârghii să blocheze site-uri, conturi sau orice profiluri care sunt dubioase și care incită la ură sau la violență?
După cum spuneam, suntem într-un real război informațional și dezinformarea este folosită foarte intens în această perioadă, vorbim de mii de conturi, în special când e vorba de rețele precum TikTok și Telegram. Centrul de Combatere a Crimelor Cibernetice este o entitate specializată în cadrul Inspectoratului Național de Investigații, analizează și documentează anumite toate aceste conținuturi (ele sunt diferite, sunt di categoria de incitare la ură, incitare la destabilizări, atacuri la primele persoane din stat, posibile fraudări ale alegerilor parlamentare, inclusiv informații false despre copii minori traficați din Ucraina. La fel, informații false despre implicarea cetățenilor Republicii Moldova în război în Ucraina, o bună parte din ele produse prin intermediul inteligenței artificiale. Aceste conținuturi sunt monitorizate de către Centrul de combatere a crimelor cibernetice. Mai mult ca atât, începând cu 5 septembrie această entitate este punct focal pentru rețeaua TikTok, împreună cu colegii de la Serviciul de Informații și Securitate, asta înseamnă că ei au acces la platforma de raportare a conținuturilor pe rețeaua TikTok. Mai este un aspect sau un risc, aceste conținuturi pentru a-și atinge efectul ele trebuiesc blocate într-o oră, maxim două ore, pentru că în cazul în care trece mai mult timp ele ajung la un număr foarte mare de utilizatori și atunci efectul acestei dezinformări este cel care induce inclusiv în anxietate în rândul cetățenilor și creează această dezbinare în societate. Acțiunile care sunt întreprinse de colegii noștri, aș vrea să menționez faptul că este nevoie de mai multă pro activitate, inclusiv din partea acestor rețele TikTok și Telegram, pentru că la moment noi nu avem încă viteza necesară de reacționare la acestea, dar aș vrea să fac un apel și cetățenilor, pentru că și ei se pot implica pro activ în raportarea conținutului de ură, propagare, inclusiv a războiului, de exemplu, și alte acțiuni care dezbină societatea. Este o modalitate foarte simplă, atunci când apeși pe conținutul video apare o fereastră în care practic prima comandă este raportează, fac click pe raportează și atunci apare lista conținuturilor în dependență de categorii, selectând categoria la care se încadrează acest conținut trimit. Asta este o modalitate prin care, inclusiv, ca și societate putem activa și a arăta dimensiunea și amploarea acestor acțiuni de dezinformare pe rețeaua TikTok. Este foarte important ca toți împreună să contribuim și să fim gardienii democrației și să reducem riscurile de dezinformare.
Ați menționat că nu prea există colaborare cu aceste platforme TikTok, Telegram, dar la modul practic cum are loc? Chișinăul solicită blocarea unei informații din partea lor sau cum?
Persoana responsabilă, deci acele puncte focale despre care menționam solicită raportarea conținuturilor. Sunt completate anumite cerințe și solicită blocarea conținuturilor de către administratorii acelei rețele.
Doamna Ministră, unde este granița dintre securitatea online și libertatea de exprimare, pentru că sunt mai multe voci care spun că iată se cenzurează deja și internetul, că nu avem voie să ne spunem părerea pe internet, pe TikTok, pe Telegram?
Eu cred că putem face diferența pe mesaje pozitive corecte și mesaje care incită la ură, care propagă războiul, care propagă violența, care dezinformează despre, de exemplu, numărul cetățenilor Republicii Moldova care au murit în război în Ucraina. Este sesizabilă inclusiv vocea care este folosită în acele produse video care sunt distribuite într-un volum imens. Uneori vedem câte zeci de conținuturi care sunt generate zilnic. Doar în luna septembrie au fost solicitate, doar la rețeaua TikTok să fie blocate peste 520 de conținuturi și încă nu suntem nici în data de 15 septembrie, respectiv cum delimităm este și sursa din care ne informăm. Îndemnul meu este să ne informăm din surse oficiale și veridice.
Deci, oamenii când își expun opțiunea de vot pe internet asta nu e catalogat ca un atentat la democrație?
Nu, nici pe departe. Este vorba de libera exprimare a opțiunii față de anumiți concurenți electorali.
Vreau să vorbim despre modul cum colaborează poliția cu Comisia Electorală Centrală în această campanie. Știu că Poliția are prerogative, de exemplu să monitorizeze și utilizarea resurselor administrative sau nu?
Este prerogativa mai mult a Comisiei Electorale Centrale. Totodată, CEC poate sesiza Poliția atunci când sunt abateri se la Codul Electoral și atunci Poliția este cea care documentează, analizează circumstanțele faptei și califică în dependență de situație, fie poliția, fie procurorii, în dependență de gravitatea faptelor comise. Acum se lucrează în echipă și în această perioadă pe lângă faptul că sunt monitorizate și documentate toate acțiunile ilegale, inclusiv informarea pro activă a cetățenilor este parte din activitatea Poliției și promovarea mesajelor de încurajare a cetățenilor să își exprime liber opțiunea de vot, să nu dea curs promisiunilor de tot felul de finanțări și participări la evenimente plătite. Atunci când vorbim deja de scrutinul electoral și aici este responsabilitatea organelor de aplicare a legii, fie că vorbim de poliție, carabinieri, dar și alte structuri din domeniul de securitate, care sunt nemijlocit implicate în ziua premergătoare a alegerilor, ziua alegerilor și respectiv până când sunt transmise procesele verbale definitivate și semnate și semnate din secțiile de vot. Avem un număr mai mare de echipaje de patrulare în apropierea secțiilor de votare altfel încât orice ilegalitate să fie raportată imediat pe deoparte, dar e de altă parte să fie descurajate orice ilegalități prin prezența oamenilor în uniformă. Se asigură paza secțiilor de vot și integritatea secțiilor de vot până în ziua alegerilor, dar și până când ele sunt transmise la Comisia Electorală Centrală. Nu în ultimul rând, în cadrul secțiilor de vot sunt și observatori, fie ca vorbim de observatori naționali sau internaționali, sau reprezentanții concurenților electorali care sunt înscriși în campania electorală și în cursa electorală, dar și reprezentanți ai mass-media, ai societății civile care monitorizează aceste procese și la fel pot raporta anumite nereguli în adresa poliției sau printr-un apel la Serviciul 112. Acționăm în echipă, cu mai multe structuri responsabile din domeniul de securitate, monitorizăm, analizăm și acționăm corespunzător în dependență de riscurile care se materializează.
Pentru acest scrutin, CEC a decis deschiderea a 12 secții de votare pentru cetățenii noștri din regiunea transnistreană, secții deschise pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Este pentru prima oară când se deschide un număr atât de mic de secții de votare. Experții anticipează că vor fi și aglomerări, și provocări. Vor fi dislocate echipaje suplimentare de poliție la aceste secții?
Echipajele de poliție sunt dislocate în dependență de numărul estimativ al cetățenilor care vin să voteze într-o secție sau alta, și bănuiesc că decizia CEC a reieșit din capacitatea și numărul alegătorilor care urmează să se prezinte la aceste secții de vot.
Dar avem oameni care să lucreze? Pentru că ultima oară când ne-am întâlnit cu dvs am vorbit despre demisii din cadrul MAI, polițiști care pleacă. Avem oameni care să asigure ordinea publică și în ziua alegerilor și după, dar și pe tot parcursul anului?
Eu vă dau asigurări că poliția este pregătită și nu doar poliția, dar și carabinierii, dar și alte entități din cadrul MAI. În anul 2025, tendința a început în 2024, pentru prima dată în ultimii 7 ani, numărul celor care se angajează este mai mare decât al celor care se eliberează din sistem. Vorbim de o rată și diferență procentuală de cca 13 la sută. În baza lecțiilor învățate, dar și a scenariilor situaționale care au fost ajustate în urma alegerilor prezidențiale din 2024, dar și a referendumului, suntem pregătiți, și instituția este rezilientă și are capacitatea să facă față tuturor provocărilor,
Ați menționat că avem un număr mai mare de angajări. Se datorează acest fapt salariilor mai mari sau de ce?
Salariul încă este un subiect care trebuie majorat. Recunosc că el nu atinge nivelul salariilor din UE sau al volumului proporțional muncii sau solicitărilor la locul de muncă. Totodată, la începutul anului 2025 Guvernul a reușit să majoreze salariile cu 10 la sută. Mai mult decât atât, la finele lunii iulie a fost finalizat un exercițiu amplu de evaluare a posturilor, desfășurat de către Ministerul Finanțelor. Acest exercițiu a fost desfășurat exact pentru a vedea unde și care sunt funcțiile care trebuie ajustate corespunzător. Și cred că următorul parlament va analiza un proiect care să vină cu modificările de rigoare la legea privind salarizarea.
Deci, pe anul viitor se preconizează majorări de salarii?
Da, s-a lucrat intens la un proiect care urmează să fie înaintat și discutat în Guvern și ulterior analizat în Parlament.
Majorarea probabil în funcție de fondurile disponibile.
Bineînțeles, ca să putem majora salariile, trebuie să avem și o economie care generează mult mai multe venituri la buget.
Vreau să vorbim despre un alt subiect care ține atenția publicului. Este vorba despre extrădarea fostului leader PDM, Plahotniuc. Dvs ați menționat că se planifică această extrădare pentru data de 25. Rămâne în vigoare? Și cum, la modul practic, va avea loc această extrădare, pentru că totuși Plahotniuc este o figură care prezintă interes pentru societate.
După cum am declarat și ieri, planul de extrădare este definitivat deja. Se lucrează pe linia Direcției de cooperare polițienească internațională. Sunt niște rigori și protocoale internaționale în baza cărora are loc extrădarea acestor categorii de persoane. Data de 25 este estimativă, au fost analizate și opțiunile de zbor. Sunt anumite criterii și cerințe față de amplasarea persoanei escortate în aeronavă, dar și a ofițerilor care o însoțesc, și în dependență de disponibilitatea locurilor în aeronavă, a fost selectată biletele pentru această dată.
Plahotniuc va fi adus în cătușe și întemnițat imediat ce va fi adus în aeroport?
Cum am mai spus, sunt niște rigori și protocoale internaționale. Persoana este adusă în dependență de riscurile legate de securitate în aeronavă, dar și de siguranța zborului.
Deci, va fi încătușat?
Trebuie să se țină cont de ambele aspecte: pe de o parte siguranța celor care sunt în aeronavă, dar și pe de altă parte de siguranța zborului propriu-zis, pentru că atunci când sunt turbulențe, bineînțeles, cel care decide este comandatul aeronavei - cum este mai bine pentru siguranța pasagerilor. Ulterior, echipa responsabilă de escortare va decide modalitatea la plecare din aeroport și transportarea la locul de detenție. Totodată, măsurile vor fi decise de procurori.
Doamna ministră, totuși 25 septembrie este cu 3 zile înainte de ziua alegerilor parlamentare. Există voci care spun că poliția intenționat a tergiversat acest proces ca să lase acest eveniment cât mai aproape de ziua alegerilor, și partidele politice să facă din acest eveniment subiect de campanie. De ce s-a ajuns tocmai până pe 25 în condițiile în care extrădarea a fost solicitată mai devreme?
Este o cauză penală și ea a fost analizată corespunzător. Ați văzut că instanța din Grecia s-a expus în luna iulie. Solicitarea oficială de extrădare pe linia Interpol a ajuns la început de septembrie. Din punct de vedere al procedurilor, s-au respectat absolut toți termenii. Nu este un subiect politic. Poliția își face meseria așa cum prevăd normele internaționale în aceste situații.
Ce cunosc oamenii legii despre aflarea deputaților Nesterovschi și Lozovan? De atât timp vorbim despre aceste 2 persoane, și nimeni nu știe încă nimic?
În continuare colegii de la poliție sunt în legătură cu vecinii noștri – Ucraina, România și Turcia din perspectiva maritimă. Se monitorizează activ, și nu există nici o informație că aceste persoane au părăsit teritoriul RM.
E posibil prin metode ilegale, de corupție să fi traversat în Ucraina?
Nu prin punctele oficiale de trecere ale frontierei de stat.
Credeți că mai există corupție în sistem?
Noi am ajuns la un indice destul de bun – 0.6% al cazurilor de corupție. Aceste cazuri nu sunt tolerate, și se lucrează atât la nivel individual, când sunt sesizați colegii și când se raportează și aceste cazuri. Dar țin să menționez că abordarea a fost schimbată, și este una strategică. Serviciul protecție internă și anticorupție se concentrează foarte mult pe tot ce înseamnă integritatea angajaților și cum influențează regulile și criteriile de integritate evoluția în carieră și corectitudinea exercitării atribuțiilor de serviciu în cazul funcționatorilor publici cu statut special. Avem o creștere a numărului denunțurilor din partea angajaților sistemului afacerilor interne la cazurile de corupție. Pentru comparație să vă dau câteva cifre. Dacă în 2023 aveam 73 denunțuri, la moment în 2025 avem peste 360 de denunțuri, ceea ce denotă faptul că angajații MAI sunt vigilenți și raportează cazurile când cetățenii le oferă mijloace financiare. Mai mult decât atât, se lucrează și pe dimensiunea de sensibilizare și informare a cetățenilor pentru a descuraja orice formă de corupere. Integritatea este abordată dintr-o perspectivă mult mai largă, inclusiv din perspectiva pachetelor sociale, dar și a celor motivaționale. Încercăm să oferim cât mai multe posibilități angajaților de a crește și de a se dezvolta profesional, atât în interior, cât și prin schimburi de experiențe în afara țării, cursuri de limbă străină, implicare în proiecte internaționale. Și pachetul social motivațional la care mă refeream ține de îndemnizații pentru închirierea spațiului locativ, transport gratuit, dar și bineînțeles necesitatea de a majora în continuare salariile.
Probabil știți că recent a fost și în public când un șef de la MAI a fost reținut de SPIA. Persoana era vizată într-un dosar de trecere ilegală a frontierei, cu cetățeni ucraineni, i-a deposedat de bunuri, adică a răpit acele persoane. Este un caz reprobabil pentru MAI.
Este așa un caz, persoana este în arest pentru 30 zile. Este pornită o cauză penală. A fost inițiată și o anchetă de serviciu pentru a clarifica toate circumstanțele și modalitatea în care s-au produs astfel de fapte. Analizăm foarte atent aceste cazuri, pentru că în acest caz concret, acest angajat nu a avut careva abateri disciplinare sau comportamente sesizate înainte de a fi descoperită această faptă. Bineînțeles, că nu tolerăm astfel de acțiuni ilegale. Ele vor fi examinate și investigate în conformitate cu legislația în vigoare pentru că așa comportamente contravin rigorilor legii speciale.
Și discreditează imaginea instituției. Vreau să vorbim despre un fenomen mai sensibil – consumul și traficul de droguri. Nu știu dacă este doar senzația noastră ca societate. Dar avem senzația că are loc o creștere a acestui fenomen de consum și trafic de droguri. Periodic vedem capturi de droguri, cazuri de trafic de droguri. De ce această percepție – pentru că se mediatizează mai mult aceste cazuri, sau fenomenul a luat amploare?
Noi avem o creștere a numărului de cauze penale pe tot ce înseamnă trafic de droguri și substanțe interzise. Creșterea este cauzată de două perspective. Pe de o parte, războiul din Ucraina, țara vecină fiind una din piețele de desfacere a drogurilor sintetice, și avem aici schimbarea lanțului logistic, respectiv mai multe droguri sintetice, și nu doar, ajung în RM. Pe de altă parte, vorbim și de o mai mare vigilență a poliției în acest sens – de a investiga și documenta aceste cazuri. Într-adevăr avem capturi mari, kilograme, de droguri care au fost anihilate în forma acțiunilor infracționale, fie că vorbim de grupări criminale și, într-adevăr, se asigură și o mai bună transparență, pentru că despre aceste cazuri se comunică. Chiar ieri poliția a comunicat despre două rețineri pe astfel de cauze. Ceea ce alarmează, și unde trebuie să lucrăm mai intens, prin eforturi comune, ține de implicarea minorilor în astfel de infracțiuni. Doar în 2025 au fost documentați 25 de minori, inclusiv, minorii sunt folosiți ca și cărăuși, din acest motiv componenta educațională este foarte importantă, eforturile pe care le face poliția trebuie complementate cu programe educaționale pentru copii în școli dar și lucrul activ al părinților pe această palieră pentru a descuraja consumul și evitarea situației în care RM se transformă din țară de tranzit în țară consumătoare a acestor substanțe.
Exact acest lucru voiam să întreb. Toate aceste capturi masive de droguri aveau miza să meargă mai departe, de ex în România spre UE, sau trebuiau să fie consumate aici?
Situațiile sunt diferite. Acțiunile poliției sunt îndreptate astfel încât toate aceste substanțe să fie excluse din circuitul de pe teritoriul RM, și aici vorbim despre descurajarea consumului pe de o parte, și vorbim aici despre eforturile poliției, și în special ale poliției de frontieră pentru a nu admite intrarea în țară a acestor substanțe interzise în țară prin contrabandă.
Există consum de droguri în instituțiile de învățământ?
Cred că aici aprecierea trebuie să o dea Ministerul Educației. Eu pot să afirm că atunci când astfel de subiecte apar în vizorul poliției, întotdeauna se acționează și se lucrează în echipă, pe de o parte pentru a documenta și investiga cine este sursa, cine distribuie și comercializează aceste substanțe, și poliția își concentrează eforturile în special pe identificarea celor care comercializează. Se lucrează inclusiv în comun cu profesorii și instituțiile de învățământ pentru a reduce riscul de consum în instituții.
Vreau să vorbim și despre nivelul infracționalității în Republica Moldova, pentru că la fel avem senzația că el este în creștere. Fie se mediatizează extrem de mult toate aceste cazuri, dar și BNS vine cu date care arată că în ultimii cinci ani a crescut numărul crimelor deosebit de grave. Este așa?
Dacă analizăm infracționalitatea în general, avem o descreștere a numărului infracțiunilor ușoare și mai puțin grave inclusiv o reducere în ultimii 4 ani a numărului accidentelor rutiere cu 20 la sută. Când vorbesc de infracțiuni ușoare și mai puțin grave, este vorba de acele categorii care vizează nemijlocit cetățenii, fie că vorbim de furturi, fie că vorbim de infracțiuni ce țin de drepturile patrimoniale. Inclusiv avem o scădere a numărului infracțiunilor împotriva vieții și sănătății persoanei. Totodată, aceste cifre vorbesc despre acțiunile pro-active și vigilența organelor de aplicare a legii. Ne dorim să avem o rată cât mai mică de infracționalitate și în acest sens sunt întreprinse mai multe acțiuni, inclusiv avem un program dedicat prevenirii și combaterii criminalității, care are exact acest obiectiv – de a reduce riscul criminalității și infracționalității organizate, dar și a criminalității care se comite în mediul online. Mai mult decât atât, și din perspectiva frontierei, vorbim nu doar din punct de vedere al flexibilității și reducerii timpilor de așteptare pentru cetățenii care traversează frontiera, dar și despre supraveghere, pentru a reduce riscurile comiterii infracțiunilor transfrontaliere. Și în acest sens, avem niște indicatori foarte buni. De asta se creează impresia că a crescut infracționalitatea, dar de fapt dacă analizăm datele statistice, în general ca și fenomene infracționale care vizează nemijlocit viața, sănătatea și interesele cetățenilor, suntem în descreștere.
Recent la Chișinău a fost Comisarul European pentru Extindere, Marta Kos. Ați vorbit despre obiectivele pe segmentul asigurării ordinii publice și ordinii la frontiere pentru perioada 2026 – 2030. Care sunt principale obiective instituției?
De fapt avem o strategie pe domeniul afacerilor interne pentru perioada 2022 – 2030, care a fost actualizată recent în luna august ca urmare a recomandărilor din exercițiul de screening pe capitolul 24, „Justiție, Libertate, Securitate”. Strategia este un document strategic de politică și are 7 programe de implementare a obiectivelor de bază ale acesteia. Este vorba despre programul de ordine și siguranță publică, obiectivele de bază ale căruia sunt de a asigura un răspuns polițienesc mai eficient, reducerea timpului de reacție la solicitările cetățenilor, dar și respectarea drepturilor omului. Alt program ține de prevenirea și reducerea criminalității. Mai sunt programe care vin să asigure managementul integrat al frontierei, migrația, azilul inclusiv pe componenta foarte specifică de integrare etapizată a străinilor. Pe dimensiunea de combatere și prevenirea a criminalității, avem și un program dedicat armelor de calibru mic, pentru a reduce riscul infracțiunilor care se comit cu arme de foc, dar și pentru a asigura o mai bună trasabilitate a armelor din circuitul civil; un program dedicat protecției civile, care vine să consolideze reziliența noastră ca stat în fața dezastrelor naturale, sau a celor produse de om; și nu în ultimul rând, un program care vine să asigure perspectiva generală de modernizare a sistemului afacerilor interne, prin componenta de digitalizare.
Recent ați fost la Edineț, la lansarea campaniei mobile de carabinieri. Ce înseamnă acest lucru – că acum carabinierii au aceleași prerogative ca și poliția?
Asigurarea, menținerea și restaurarea ordinii publice sunt prerogative ale două entități – poliția și carabinierii. Campaniile mobile, una lansată la Edineț, dar mai urmează să fie lansate și altele – scopul lor este de a asigura o mai bună prezență în teritoriu, și un răspuns mai bun la nevoile cetățenilor. Prin schimbarea paradigmei și regionalizarea răspunsului sistemului de ordine publică și siguranță a cetățenilor, ne propunem de fapt să putem atinge acel indicator de 15 minute de timp necesar pentru a răspunde la orice solicitare, astfel încât cetățenii să se simtă în siguranță.
Carabinierii nu sunt cei care aplică amenzi, ei doar atenționează cetățenii, corect?
Au și ei calitatea de agent constatator pe anumite tipuri de infracțiuni, dar cele mai multe sunt documentate de poliție.
Totuși, carabinierii nu sunt atât de răi ca polițiștii?
Carabinierii sunt mai mult responsabili de asigurarea ordinii publice, de exemplu la evenimente în masă. Ca să intrăm în esență, acțiunile poliției, la necesitate, sunt completate de carabinieri, și vice-versa, când este vorba de un eveniment în masă, sau destabilizări în cadrul unui eveniment, poliția este cea care oferă suportul necesar carabinierilor.
Întregul interviu îl puteți urmări aici: