Direcţia investigare a fraudelor a Departamentului Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, în scopul executării sarcinilor trasate de către conducerea ţării la compartimentul relevării schemelor frauduloase bazate pe activitatea firmelor delicvente (fantome), soldate cu prejudicierea în proporţii deosebit de mari a defalcărilor fiscale în bugetul de stat, a efectuat în acest context un şir de măsuri operative de investigaţii.
Astfel, Direcţia investigare a fraudelor a DP al MAI a identificat un grup de persoane, care, de comun acord, au organizat şi gestionau o schemă frauduloasă de convertiri şi transferuri de bunuri şi bani, proveniţi din activităţi ilicite, pentru deghizarea sau tăinuirea originii lor – activităţi manifestate în legalizarea bunurilor şi serviciilor produse sau procurate ilicit, cu legalizarea concomitentă a surselor financiare parvenite din vînzări şi servicii ilegale. Simplificat, schema acestui proces fraudulos poate fi redată în felul următor:
Textual, schema poate fi redată astfel: companiile lichefiatori, reieşind din genul de activitate practicat, efectuiază vînzări de mărfuri fără contabilizarea acestora, obţinînd, astfel, bani necontabilizaţi (numerar „negru”). Ulterior, aceste companii perfectează documente contabile fictive, precum că aceste mărfuri (vîndute fără contabilizare) au fost livrate către beneficiari. Beneficiarii, la rîndul său, achită costul acestor livrări prin virament (transfer bancar), iar lichefiatorii restituie beneficiarilor aceste transferuri bancare, utilizînd numerarul „negru” obţinut în urma vînzărilor ilicite, reţinînd pentru aceasta comisionul de lichefiere (de la 1 pînă la 2%). Ulterior, beneficiarii mărfurile procurate fictiv de la lichefiatori le vînd firmelor delicvente, şi în loc primesc mărfuri şi servicii, de care au nevoie. Costul „serviciilor” delicvenţilor este de la 3% pînă la 6%, fiind dependent de tipul de marfă şi numărul intermediarilor utilizaţi la camuflarea operaţiunii.
În această schemă un rol decisiv îl au delicvenţii, care, în mod figurat, au rolul de a „materializa” mărfurile şi serviciile necesare, cu TVA inclus.
Pe parcursul investigaţiilor s-a constatat că gruparea dată, utilizînd doar o singură companie delicventă, timp de 2 luni (decembrie 2010 – ianuarie 2011) au „materializat” mărfuri şi servicii în sumă de peste 400 mln. lei, cauzînd un prejudiciu bugetului în mărime de peste 64 mln. lei.
În procesul desfăşurării măsurilor de monitorizare a activităţilor infracţionale practicate de gruparea dată, au fost documentate mai multe cazuri de convertiri şi transferuri de mijloace băneşti pentru legalizarea unor bunuri de o provenienţă dubioasă. Întru documentarea faptelor expuse mai sus, de către Procuratura Generală, în baza sesizărilor DIF al DP a MAI, au fost pornite cauze penale pe semnele componenţei de infracţiune prevăzute de art. 243 şi 244 Cod penal al RM «Spălarea de bani şi evaziune fiscală», şi la data de 07.07.2011, în flagrant delict, în momentul convertirii sumei de circa 1,2 mln. lei, a fost reţinut un chișinăuian de 46 de ani, domiciliat în comuna Tohatin. De asemenea, imediat după reţinere, au fost organizate şi petrecute concomitent 18 perheziţii la contabilităţile ascunse, automobilele şi domiciliile celorlalţi membri a grupării criminale, precum şi la complicii acestora.
În cadrul acestor percheziţii la 2 companii „lichefiatoare” au mai fost depistaţi peste 100.000 lei necontabilizaţi, iar în contabilităţile ascunse şi în automobilele figuranţilor au fost depistate şi ridicate circa 30 calculatoare în care se păstrează informații contabile privind toate operațiunile frauduloase efectuate; documente contabile, ambalate in 29 saci, cu o greutate de peste 700 kg; ştampilele a peste 30 companii, dintre care 14 sînt firme delicvente; circa 450 ștampile în formă electronică a multor companii delicvente, companii off-shore, ministere și departamente de stat, inclusiv a Ministerului de Finanțe și a Inspectoratului Fiscal a mun. Chișinău, care erau folosite la perfectarea documentelor contabile frauduloase.
Deasemenea, pe parcursul măsurilor organizate în perioada imediat ulterioară reţinerii, adăugător au fost localizaţi şi reţinuţi încă 11 membri ai grupării, 5 dintre care, inclusiv figurantul de bază, au fost reţinuţi conform art. 166 Cod procedură penală.
Total, pe parcursul operaţiunii au fost efectuate 18 percheziţii, ridicaţi bani în numerar în sumă de peste 1,3 mln. lei, care au fost deja convertiți și constituie obiectul material al infracțiunii de spălare de bani.
De menționat că în operațiunea de reținere au fost antrenați peste 80 de colaboratori ai MAI, inclusiv angajați ai BPDS FULGER și ai Procuratyrii Generale.
Ca un exemplu ar putea servi:
Preţul oricărui produs sau serviciu este format din 2 componente – sinecostul şi taxele. Deoarece sinecostul oricărui produs este deja format şi practic nu este influenţabil, beneficii mai mari pot fi obţinute doar din contul neachitării sau diminuării taxelor fiscale. În aşa mod, o companie X, pentru a obţine maxime beneficii din activităţile sale, urmează să le efectuiaze fără achitarea taxelor fiscale. Acest obiectiv, de regulă, poate fi atins doar procurînd materia primă fără contabilizare (de la piaţă, importate sau produse ilicit) şi antrenînd forţe de muncă neoficiale (la negru). Totodată, procurările „la negru” a materiei prime şi forţei de muncă se efectuiază doar contra numerar.
I etapă – obţinerea numerarului. Pentru obţinerea numerarului, compania X efectuiază procurări fictive de la o companie Y, care dispune de numerar necontabilizat. Costul acestor procurări compania X le achită prin transfer, iar compania Y, la rîndul său, obţinînd pe cont acest transfer, îl restituie în bani cheş minus comisionul de 1-2%.
II etapă – legalizarea activităţilor efectuate „la negru”. Pentru aceasta compania X reflectă în contabilitate, precum că materia primă şi serviciile efectuate de ea „la negru”, au fost procurate de ea de la o companie Z (delicventă), la preţurile necesare, cu toate taxele fiscale deja incluse. Pentru aceste procurări compania X se achită cu compania Z, livrîndu-i mărfurile procurate fictiv de la compania Y.
Ca urmare, la procurări de mărfuri nu se achită TVA, iar la procurări de servicii (unde este antrenată forţă de muncă vie), nu se achită impozitele şi taxele fiscale obligatorii din salarizare (fondul social 29%, impozitul pe venit circa 18%)